10 definiții pentru tăiculiță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TĂICULIȚĂ s. m. (Pop.) Diminutiv al lui taică; tăicușor, tăicuță, tăiculean. – Taică + suf. -uliță.
tăiculiță sm [At: POLIZU / Pl: ? / E: taică + -uliță] (Pop; hip) 1-2 Taică (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TĂICULIȚĂ s. m. Diminutiv al lui taică; tăicușor, tăicuță, tăiculean. – Taică + suf. -uliță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
TĂICULIȚĂ s. m. Diminutiv al lui taică. Costică, taică, adu-mi, măi, tăiculiță, o jumătate de drojdie. STANCU, D. 151. Asta e mană, tăiculiță! ne desluși unchiașul oftînd. I. BOTEZ, ȘC. 123. Am avut un tăiculiță Cu milă și cu credință. TEODORESCU, P. P. 476.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TĂICULIȚĂ s. m. Diminutiv al lui taică.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de pan111
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tăiculiță (pop.) s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tăiculiță (pop.) s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tăiculiță s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TĂICULIȚĂ s. v. tăicuță, tătic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tăiculiță s. v. TĂICUȚĂ. TĂTIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M80) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular |
| |
plural | — |
tăiculițăsubstantiv masculin
-
- Costică, taică, adu-mi, măi, tăiculiță, o jumătate de drojdie. STANCU, D. 151. DLRLC
- Asta e mană, tăiculiță! ne desluși unchiașul oftînd. I. BOTEZ, ȘC. 123. DLRLC
- Am avut un tăiculiță Cu milă și cu credință. TEODORESCU, P. P. 476. DLRLC
-
etimologie:
- Taică + -uliță. DEX '98 DEX '09