opțiuni
  • info

20 de definiții pentru tencui (constr.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TENCUI, tencuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un zid sau un tavan cu tencuială. – Din ucr. tyn’kuvaty.

TENCUI, tencuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un zid sau un tavan cu tencuială. – Din ucr. tyn’kuvaty.

tencui1 vt [At: NECULCE, L. 308 / V: (reg) tân~, tinciui, tin~ / Pzi: ~esc, (reg) tencui / E: ucr тинькувати] 1 (C. i. pereți, construcții etc.) A acoperi cu un strat de tencuială (2) Si: (reg) a drișcui, a malterezi, a măltări, a măltărui, a văcăli. 2 (Reg; c. i. pereți) A unge cu mumială. 3 (îrg; c. i. pereți, pomi etc.) A vărui.

TENCUI1, tencuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un zid cu tencuială. Tencuiește muchia zidului de lîngă țîțîna de jos a ușii. I. BOTEZ, ȘC. 122.

A TENCUI ~iesc 1. tranz. (pereți, tavane etc.) A acoperi cu tencuială. 2. intranz. A efectua lucrări de tencuială; a face tencuială. /<ucr. tyn’kuvaty

tencuì v. 1. a da cu tencueală un perete; 2. a așterne cu ghips. [Pol. TYNKOWAC (din nemț. tünchen)].

tâncui v vz tencui1

tinciui v vz tencui1

tincui v vz tencui1

tencuĭésc v. tr. (rut. tinkuvati, pol. tynkowač, d. germ. tünchen, a vărui, tünche, spoĭală, care vine d. lat. túnica, cămașă). Acoper un zid cu un strat de tencuĭală. V. văruĭesc, spoĭesc, sclivisesc, muruĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tencui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tencuiesc, 3 sg. tencuiește, imperf. 1 tencuiam; conj. prez. 1 sg. să tencuiesc, 3 să tencuiască

tencui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tencuiesc, imperf. 3 sg. tencuia; conj. prez. 3 să tencuiască

tencui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tencuiesc, imperf. 3 sg. tencuia; conj. prez. 3 sg. și pl. tencuiască

tencui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tencuiesc, conj. tencuiască)

tencuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TENCUI vb. v. lipi, murui, spoi, vărui.

TENCUI vb. (CONSTR.) (reg.) a malterezi, (Ban.) a drișcui, (Transilv. și Ban.) a măltări, (Maram.) a măltărui, (Transilv.) a văcăli. (A ~ un perete.)

TENCUI vb. (CONSTR.) (reg.) a malterezi, (Ban.) a drișcui, (Transilv. și Ban.) a măltări, (Maram.) a măltărui, (Transilv.) a văcăli. (A ~ un perete.)

tencui vb. v. LIPI. MURUI. SPOI. VĂRUI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tencui (-uesc, -it), vb. – A acoperi zidul cu un strat de mortar. – Var. înv. tincui. Germ. tünchen „a albi” prin intermediul pol. tynkowac (Cihac, II, 407; Tiktin). – Der. tencuială, s. f. (strat de mortar); tencuitor, s. m. (meseriaș care tencuiește).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tencui, tencuiesc v. t. a bate.

Intrare: tencui (constr.)
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tencui
  • tencuire
  • tencuit
  • tencuitu‑
  • tencuind
  • tencuindu‑
 singular plural
  • tencuiește
  • tencuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tencuiesc
 (să)
  • tencuiesc
  • tencuiam
  • tencuii
  • tencuisem
a II-a (tu)
  • tencuiești
 (să)
  • tencuiești
  • tencuiai
  • tencuiși
  • tencuiseși
a III-a (el, ea)
  • tencuiește
 (să)
  • tencuiască
  • tencuia
  • tencui
  • tencuise
plural I (noi)
  • tencuim
 (să)
  • tencuim
  • tencuiam
  • tencuirăm
  • tencuiserăm
  • tencuisem
a II-a (voi)
  • tencuiți
 (să)
  • tencuiți
  • tencuiați
  • tencuirăți
  • tencuiserăți
  • tencuiseți
a III-a (ei, ele)
  • tencuiesc
 (să)
  • tencuiască
  • tencuiau
  • tencuiră
  • tencuiseră
tâncui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tincui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tinciui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tencui, tencuiescverb

  • 1. A acoperi un zid sau un tavan cu tencuială. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tencuiește muchia zidului de lîngă țîțîna de jos a ușii. I. BOTEZ, ȘC. 122. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.