opțiuni
  • info

18 definiții pentru ticăi (lucra)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TICĂI2, ticăiesc, vb. IV. Refl. și intranz. (Pop.) A lucra încet, fără spor; a se mocăi. – Et. nec.

ticăi2 [At: CORESI, EV. 245 / V: (înv) ~ăci, (reg) ~ăli / Pzi: ~esc / E: ns cf ticală] 1 vi (Reg) A lucra încet, fără spor Si: (reg) a se mocăi, a se mocoși. 2-3 vir (Îrg) A suferi.

TICĂI2, ticăiesc, vb. IV. Refl. și intranz. (Rar) A lucra încet, fără spor; a se mocăi. – Et. nec.

TICĂI2, ticăiesc, vb. IV. Refl. 1. (Rar) A lucra încet și fără mult spor, a se mocăi. 2. (Învechit și popular) A se zbuciuma, a se frămînta, a se văita. Începu a-și frînge mîinile de durere și a se ticăi, de-i plîngeai de milă. ISPIRESCU, M. V. 31.

A SE TICĂI mă ~iesc intranz. rar A lucra prea încet și cu multă migală; a se mocăi; a se moșmoni; a se mocoși. /Orig. nec.

TICĂI vb. 1. (Ban.) A lucra încet, fără spor. Tikeiĕsk. Frustra laboro. AC, 374. 2. (Mold.) A suferi. Cf. DOSOFTEI, VS. Variante: ticăci (DOSOFTEI, VS). Etimologie necunoscută. Cf. ticală. Vezi și ticală, ticăit.

ticăci v vz ticăi2

ticăli v vz ticăi2

TICĂCI vb. v. ticăi.

ticăĭésc v. intr. (cp. cu chitcăĭesc și cu vsl. tykati, a împunge, a împinge). Est. Fam. Mocoșesc, lucrez prea încet și prost. V. refl. Nu te maĭ ticăi atîta! Munt. Mă văĭet.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ticăi2 (a ~) (a se mocăi) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ticăiesc, 3 sg. ticăiește, imperf. 1 ticăiam; conj. prez. 1 sg. să ticăiesc, 3 să ticăiască

ticăi2 (a ~) (a lucra încet) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ticăiesc, imperf. 3 sg. ticăia; conj. prez. 3 să ticăiască

ticăi (a se mocăi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ticăiesc, imperf. 3 sg. ticăia; conj. prez. 3 sg. și pl. ticăiască

ticăesc, -ăiască 3 conj., -ăiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TICĂI vb. v. mocăi.

TICĂI vb. v. chinui, frământa, suferi, zbate, zbuciuma, zvârcoli.

ticăi vb. v. CHINUI. FRĂMÎNTA. SUFERI. ZBATE. ZBUCIUMA. ZVÎRCOLI.

TICĂI vb. a migăli, a (se) mocăi, a (se) mocoși, a (se) moșmondi, a (se) moșmoni, (pop.) a tîndăli, (reg.) a migoroși, a moșinci, a moșoi, a moșorogi, a motroși, a mușina, (prin Transilv.) a se mighiti, a (se) moșogăi, (fam.) a moși. (Toată ziua ~ la...)

Intrare: ticăi (lucra)
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ticăi
  • ticăire
  • ticăit
  • ticăitu‑
  • ticăind
  • ticăindu‑
 singular plural
  • ticăiește
  • ticăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ticăiesc
 (să)
  • ticăiesc
  • ticăiam
  • ticăii
  • ticăisem
a II-a (tu)
  • ticăiești
 (să)
  • ticăiești
  • ticăiai
  • ticăiși
  • ticăiseși
a III-a (el, ea)
  • ticăiește
 (să)
  • ticăiască
  • ticăia
  • ticăi
  • ticăise
plural I (noi)
  • ticăim
 (să)
  • ticăim
  • ticăiam
  • ticăirăm
  • ticăiserăm
  • ticăisem
a II-a (voi)
  • ticăiți
 (să)
  • ticăiți
  • ticăiați
  • ticăirăți
  • ticăiserăți
  • ticăiseți
a III-a (ei, ele)
  • ticăiesc
 (să)
  • ticăiască
  • ticăiau
  • ticăiră
  • ticăiseră
ticăli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ticăi, ticăiescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.