21 de definiții pentru tocmi
din care- explicative (11)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TOCMI, tocmesc, vb. IV. 1. Refl. recipr. A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială; a se târgui. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) angaja ca slugă, lucrător etc. 3. Tranz. A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. 4. Tranz. (Înv.) A pune ordine; a orândui, a aranja. 5. Tranz. (Reg.) A repara; a reface. 6. Tranz. (Înv.) A pune la cale; a organiza, a constitui. – Din sl. tŭkŭmiti.
TOCMI, tocmesc, vb. IV. 1. Refl. recipr. A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială; a se târgui. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) angaja ca slugă, lucrător etc. 3. Tranz. A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. 4. Tranz. (Înv.) A pune ordine; a orândui, a aranja. 5. Tranz. (Reg.) A repara; a reface. 6. Tranz. (Înv.) A pune la cale; a organiza, a constitui. – Din sl. tŭkŭmiti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
tocmi [At: PSALT. HUR. 42r/4 / V: (reg) ~cni, togmi, tomi, tomni / Pzi: ~mesc / E: vsl токмнтн] 1-2 vtr (Înv) A (se) face deopotrivă Si: a (se) asemăna, a (se) potrivi. 3 vr (Îvp) A se întâmpla. 4 vr (Îrg) A se înțelege. 5 vr (Îrg; pex) A se împăca. 6-7 vtr (Reg) A ajunge la o înțelegere în legătură cu căsătoria. 8-9 vir (Reg) A se logodi. 10 vrr A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială Si: a negocia, (pfm) a se târgui (4), (îvp) a se negustori, a se neguța, a se precupeți, (reg) a se ogodi3, a se pogodi, a răzbate. 11-12 vtr (Pop) A (se) angaja ca lucrător, slugă, meșter etc. Si: (îvp) a (se) năimi. 13 vt (Pop) A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. 14 vt (Pop) A face comandă pentru (haine, obiecte, etc.) Si: a arvuni. 15 vt (înv) A pune la cale Si: a constitui, a organiza, a plănui, a stabili. 16 vt (înv) A pune ordine Si: a aranja, a orândui. 17 vt (înv; c. i. o armată) A aranja într-o anumită ordine de luptă. 18 vt (Înv) A îndruma. 19 vt (Înv) A porunci. 20 vt (Înv) A realiza. 21 vt (Înv) A prepara. 22 vt (Înv) A întocmi (un act, o scrisoare etc.). 23 vt (Înv; pex) A născoci. 24 vt (Înv) A destina (1). 25 vt (înv) A osândi. 26-27 vtr (Reg) A (se) pune într-o anumită ordine Si: a (se) aranja, a (se) așeza. 28 vt (înv) A așeza un obiect într-o anumită poziție Si: a potrivi. 29 vt (înv) A pregăti. 30-31 vtr (înv) A (se) găti (9-10). 32 vt (Înv) A aranja într-un anume fel barba sau mustața. 33 vt (Înv) A repara (un obiect stricat, uzat) Si: a drege, a reface. 34 vt (Înv) A restaura (o clădire). 35 vr (Înv) A prospera. 36 vr (Reg; d. vreme) A se îmbunătăți. 37 vr (Reg) A-și pregăti glasul tușind ușor, pentru a vorbi, a cânta etc. Si: a drege. 38-39 vtr (Pop) A (se) însănătoși. 40-41 vtr (Pop; fig) A (se) liniști sufletește.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOCMI, tocmesc, vb. IV. 1. Refl. A discuta asupra prețului unei mărfi, a căuta să cazi la învoială pentru a cumpăra sau a vinde ceva; a se tîrgui, a se precupeți. În pragul mai tuturor prăvăliilor sînt musafiri care se tocmesc îndîrjit. CAMIL PETRESCU, O. I 640. Se tocmește cu tata și cad la învoială: o să ne dea trei duble de grîu. STANCU, D. 108. În alte prăvălii... se tocmesc pentru marfă. id. ib. 385. ◊ Tranz. (Complementul indică marfa în discuție) Poate s-or înțelege bădia și cu Bibescu și mi-or tocmi niște haine. SADOVEANU, P. M. 43. Tocmea, precupețea... fînul, orzul ori făina. GALACTION, O. I 110. Noi murguțu vom tocmi Și pînă ne-om învoi, Amîndoi că vom cinsti. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 487. 2. Tranz. (Învechit) A angaja (ca slugă, lucrător etc.). Pentru asta tocmește și plătește lăutari. STANCU, D. 169. De vreme ce Alecu iubește mult a zugrăvi, de aceea, babacă, te-aș ruga ca să-i tocmești un dascăl de zugrăvit. KOGĂLNICEANU, S. 86. ◊ Refl. Alți oameni, cei săraci care se tocmiseră toată viața lor ciobani la chiaburi... cunoșteau cărările ocolite. DUMITRIU, N. 197. Nu voia să se tocmească nicăieri, nu voia să muncească nimic. SADOVEANU, O. VII 358. Cît să-ți dau pe an ca să te tocmești la mine? CREANGĂ, O. A. 189. ♦ (Cu privire la lucruri, mijloace de transport etc.) A închiria. Nu aveau trăsura lor și nici măcar cu ce să tocmească una din Piața Teatrului. PAS, L. I 104. Maică, inimă de piatră, Tocmește-ți un car cu plată Și mai ai la mine-o dată. BIBICESCU, P. P. 89. 3. Tranz. (Învechit) A pune în rînduială, a așeza într-o anumită ordine; a orîndui, a potrivi, a aranja, a întocmi. Își chemă oastea și o tocmi pre ea. ISPIRESCU, M. V. 37. Auzind gloatele de venirea lui Făt-Frumos, veneau droaie să se scrie la oaste... Făt-Frumos le tocmi și le învăță cum să meargă la război. id. L. 111. ◊ Refl. A doua zi... alaiul domnesc se tocmi, cu boierii mari și mici înainte, călări pe cai aleși. SADOVEANU, O. VII 71. ♦ A așeza, a pune (ceva sau pe cineva) într-un anumit loc; a fixa, a instala. Și-n biserici mă tocmesc, Cu aur mă zugrăvesc Și cu toții mă cinstesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 508. ♦ Refl. A se așeza, a se instala, a se cuibări. Apoi se tocmește și el mai bine și adoarme. SBIERA, P. 143. 4. Tranz. (Regional, cu privire la lucruri) A drege, a repara, a reface. Cum îi zări că vine boierul... să te faci că tocmești straturile și că îndrepți cărările. SBIERA, 159. Dar s-a rupt grindeiu-n două, Grindeiul pîn’ l-am tocmit, S-a gătat de plugărit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 390. ♦ A potrivi, a așeza. Ionu Bodii își tocmea pușca și începea să buciume. AGÎRBICEANU, S. P. 17. Sucește De trei ori capu-i luminat... Începe-apoi la descîntat, Tocmindu-și barba ca păunul. COȘBUC, P. II 228. ♦ (Învechit) A liniști, a potoli, a domoli, a astîmpăra. Drăguță, drăguță, Nu fi tu nebună, Ci mergi de-l cunună, Cu dînsul cinstește, Inima-i tocmește. SEVASTOS, C. 188. 5. Tranz. (Învechit) A întocmi, a pune la cale, a înjgheba, a alcătui, a organiza, a constitui. Să găsim și pe ceilalți emigranți și să tocmim un comitet. GHICA, A. 243.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A TOCMI ~esc tranz. 1) rar (mijloace de transport) A lua un timp în chirie; a închiria. 2) (persoane) A lua la lucru (în baza unei înțelegeri); a năimi; a angaja. 3) pop. (obiecte defectate) A repune în funcțiune; a drege; a repara. /<sl. tukumiti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE TOCMI mă ~esc intranz. 1) pop. A discuta pentru a conveni asupra prețului (prin concesii reciproce); a se târgui. 2) (despre persoane) A intra în slujbă (în schimbul unei plăți); a se năimi; a se angaja. /<sl. tukumiti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tocni v vz tocmi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
togmi v vz tocmi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tomi v vz tocmi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tomni v vz tocmi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
C’EST À PRENDRE OU À LAISSER (fr.) = Ori iei ori lași. Tocmeală nu se încape.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
tocmésc v. tr. (vsl. tŭkŭmiti, a stipula, a acorda, a conveni; bg. tŭkmĭy, rut. tokmiti; ung. tukmálni). 1. Vechĭ. Aranjez, pun la cale, rînduĭesc, îndrept: a tocmi trebile, lucrul, o greșală, un cuvînt. 2. Așez, potrivesc bucățile ca să formez întregu. 3. Întocmesc, organizez: împăratu îșĭ tocmi oștile, boĭerimea și prostimea. 4. Dreg, repar: a tocmi un plug, un zid, o casă, un năvod. A tocmi o masă care se clatină, a-ĭ pune supt un picĭor ceva ca să nu se maĭ clatine. A tocmi untu stricat, a-l face să aĭbă ĭar gust bun. A-țĭ tocmi inima, a-țĭ alunga întristarea, a prinde curaj. 5. Prepar, așez în ordine de luptă: văzînd acestea Leșiĭ, s’aŭ tocmit de războĭ și aŭ băgat în mijloc pre Alexandru-Vodă (Ur.), aŭ tocmit puștile spre dușman. 6. Hotărăsc, orînduĭesc, ursesc: tocmise s’o mărite (Ur.), a tocmi sărbătorile (Cor.). 7. Azĭ. Angajez: a tocmi o slugă, o căruță. V. refl. 1. Vechĭ. Mă prepar de: Pepelea se tocmi la zis (la cîntat). 2. Mă potrivesc, corespund: mărturiile lor se tocmesc. 3. Azĭ. Neguțez, vorbesc ca să fixez prețu: s’a tocmit țigănește. 4. Mă învoĭesc, mă angajez: Mă duc să mă tocmesc: Dă, Doamne, să nu găsesc (vorba unuĭ leneș, care nu era bucuros să găsească serviciŭ). – La Cant. și atocmesc, ĭar imperfectu atocmá presupune un prez. atocméz (d. tocma).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tocmi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tocmesc, 3 sg. tocmește, imperf. 1 tocmeam; conj. prez. 1 sg. să tocmesc, 3 să tocmească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tocmi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tocmesc, imperf. 3 sg. tocmea; conj. prez. 3 să tocmească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tocmi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tocmesc, imperf. 3 sg. tocmea; conj. prez. 3 sg. și pl. tocmească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tocmi
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
tocmesc, -meam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TOCMI vb. v. afla, alcătui, aranja, asemăna, asemui, așeza, călăuzi, clasa, clasifica, compara, compune, concepe, conduce, consolida, constitui, conveni, crea, da, descoperi, desemna, destina, dichisi, dirija, dispune, distribui, elabora, face, ferchezui, fixa, forma, găsi, găti, ghida, gândi, grupa, hărăzi, hotărî, imagina, institui, inventa, împărți, împodobi, închiria, îndrepta, îndruma, înființa, înfiripa, însănătoși, întări, întocmi, întrema, înțelege, învoi, înzdrăveni, lecui, logodi, meni, născoci, numi, ordona, organiza, orienta, orândui, plănui, plăsmui, potrivi, predestina, pregăti, proiecta, pune, realiza, redacta, reface, repara, repartiza, restabili, ridica, rândui, scorni, scrie, sistematiza, sorti, spilcui, stabili, statornici, tămădui, ursi, vindeca.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TOCMI vb. 1. a se târgui, (înv. și pop.) a se negustori, a se neguța, (pop.) a se pogodi, a se precupeți, (reg.) a se ogodi, (prin Transilv.) a (se) răzbate. (S-a ~ cu negustorul.) 2. v. angaja.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TOCMI vb. 1. a se tîrgui, (înv. și pop.) a se negustori, a se neguța, (pop.) a se pogodi, a se precupeți, (reg.) a se ogodi, (prin Transilv.) a (se) răzbate. (S-a ~ cu negustorul.) 2. a se angaja, a se băga, a intra, a se încadra, a se vîrî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. și Bucov.) a se apuca. (S-a ~ paznic, argat.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tocmi vb. v. AFLA. ALCĂTUI. ARANJA. ASEMĂNA. ASEMUI. AȘEZA. CĂLĂUZI. CLASA. CLASIFICA. COMPARA. COMPUNE. CONCEPE. CONDUCE. CONSOLIDA. CONSTITUI. CONVENI. CREA. DA. DESCOPERI. DESEMNA. DESTINA. DICHISI. DIRIJA. DISPUNE. DISTRIBUI. ELABORA. FACE. FERCHEZUI. FIXA. FORMA. GĂSI. GĂTI. GHIDA. GÎNDI. GRUPA. HĂRĂZI. HOTĂRÎ. IMAGINA. INSTITUI. INVENTA. ÎMPĂRȚI. ÎMPODOBI. ÎNCHIRIA. ÎNDREPTA. ÎNDRUMA. ÎNFIINȚA. ÎNFIRIPA. ÎNSĂNĂTOȘI. ÎNTĂRI. ÎNTOCMI. ÎNTREMA. ÎNȚELEGE. ÎNVOI. ÎNZDRĂVENI. LECUI. LOGODI. MENI. NĂSCOCI. NUMI. ORDONA. ORGANIZA. ORIENTA. ORÎNDUI. PLĂNUI. PLĂSMUI. POTRIVI. PREDESTINA. PREGĂTI. PROIECTA. PUNE. REALIZA. REDACTA. REFACE. REPARA. REPARTIZA. RESTABILI. RIDICA. RÎNDUI. SCORNI. SCRIE. SISTEMATIZA. SORTI. SPILCUI. STABILI. STATORNICI. TĂMĂDUI. URSI. VINDECA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a se tocmi slugă fără simbrie expr. a munci din greu pentru cineva fără nici un profit.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
tocmi, tocmescverb
- 1. A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială; a se târgui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În pragul mai tuturor prăvăliilor sînt musafiri care se tocmesc îndîrjit. CAMIL PETRESCU, O. I 640. DLRLC
- Se tocmește cu tata și cad la învoială: o să ne dea trei duble de grîu. STANCU, D. 108. DLRLC
- În alte prăvălii... se tocmesc pentru marfă. STANCU, D. 385. DLRLC
- Poate s-or înțelege bădia și cu Bibescu și mi-or tocmi niște haine. SADOVEANU, P. M. 43. DLRLC
- Tocmea, precupețea... fînul, orzul ori făina. GALACTION, O. I 110. DLRLC
- Noi murguțu vom tocmi Și pînă ne-om învoi, Amîndoi că vom cinsti. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 487. DLRLC
-
- 2. A (se) angaja ca slugă, lucrător etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pentru asta tocmește și plătește lăutari. STANCU, D. 169. DLRLC
- De vreme ce Alecu iubește mult a zugrăvi, de aceea, babacă, te-aș ruga ca să-i tocmești un dascăl de zugrăvit. KOGĂLNICEANU, S. 86. DLRLC
- Alți oameni, cei săraci care se tocmiseră toată viața lor ciobani la chiaburi... cunoșteau cărările ocolite. DUMITRIU, N. 197. DLRLC
- Nu voia să se tocmească nicăieri, nu voia să muncească nimic. SADOVEANU, O. VII 358. DLRLC
- Cît să-ți dau pe an ca să te tocmești la mine? CREANGĂ, O. A. 189. DLRLC
-
- 3. A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: închiria
- Nu aveau trăsura lor și nici măcar cu ce să tocmească una din Piața Teatrului. PAS, L. I 104. DLRLC
- Maică, inimă de piatră, Tocmește-ți un car cu plată Și mai ai la mine-o dată. BIBICESCU, P. P. 89. DLRLC
-
-
- Își chemă oastea și o tocmi pre ea. ISPIRESCU, M. V. 37. DLRLC
- Auzind gloatele de venirea lui Făt-Frumos, veneau droaie să se scrie la oaste... Făt-Frumos le tocmi și le învăță cum să meargă la război. ISPIRESCU, L. 111. DLRLC
- A doua zi... alaiul domnesc se tocmi, cu boierii mari și mici înainte, călări pe cai aleși. SADOVEANU, O. VII 71. DLRLC
-
- Și-n biserici mă tocmesc, Cu aur mă zugrăvesc Și cu toții mă cinstesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 508. DLRLC
-
-
- Apoi se tocmește și el mai bine și adoarme. SBIERA, P. 143. DLRLC
-
-
-
- Cum îi zări că vine boierul... să te faci că tocmești straturile și că îndrepți cărările. SBIERA, 159. DLRLC
- Dar s-a rupt grindeiu-n două, Grindeiul pîn’ l-am tocmit, S-a gătat de plugărit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 390. DLRLC
-
- Ionu Bodii își tocmea pușca și începea să buciume. AGÎRBICEANU, S. P. 17. DLRLC
- Sucește De trei ori capu-i luminat... Începe-apoi la descîntat, Tocmindu-și barba ca păunul. COȘBUC, P. II 228. DLRLC
-
-
- Drăguță, drăguță, Nu fi tu nebună, Ci mergi de-l cunună, Cu dînsul cinstește, Inima-i tocmește. SEVASTOS, C. 188. DLRLC
-
-
-
- Să găsim și pe ceilalți emigranți și să tocmim un comitet. GHICA, A. 243. DLRLC
-
etimologie:
- tŭkŭmiti DEX '09 DEX '98