TRANSFORMA, transform, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) schimba înfățișarea, a da sau a căpăta alt aspect, altă formă; a (se) schimba, a (se) preface. ♦ Spec. (A-și) schimba caracterul, comportarea, felul de a fi. 2. Tranz. (Mat.) A construi un corespondent, un echivalent al unei figuri date sau al unei valori, schimbând unele elemente și păstrând altele, potrivit anumitor formule. ♦ A schimba în cantități echivalente o formă de energie în altă formă de energie. 3. Intranz. (La unele jocuri sportive) A obține, prin executarea reușită a unei lovituri (de pedeapsă), unul sau mai multe puncte în avantajul echipei sale. – Din fr. transformer, lat. transformare.

transforma [At: GORJAN, H. I, 120/21 / V: (înv) straf~ / Pzi: ~form, (înv) ~mez / E: fr transformer, lat transformare] 1-2 vtr A(-și) schimba aspectul, înfățișarea, forma etc. Si: a (se) preface, a (se) preschimba, a (se) transfigura (1-2), a transmuta (5), a (se) trece (43). 3-4 vtr (Spc) A(-și) schimba firea, caracterul, felul de a fi, conduita. 5 vt (Mat) A construi un corespondent al unei figuri geometrice, al unei fracții, al unei ecuații etc., schimbând anumite elemente și păstrând altele, potrivit anumitor formule. 6 vt (Fiz) A schimba în cantități echivalente o formă de energie în altă formă de energie. 7 vz (La unele jocuri sportive) A obține, prin executarea reușită a unei lovituri (de pedeapsă), unul sau mai multe puncte în avantajul echipei sale. 8 vt A converti moneda unui stat în valută.

TRANSFORMA, transform, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) schimba înfățișarea, a da sau a căpăta alt aspect, altă formă; a (se) schimba, a (se) preface. ♦ Spec. (A-și) schimba caracterul, comportarea, felul de a fi. 2. Tranz. (Mat.) A construi un corespondent, un echivalent al unei figuri date sau al unei valori, schimbând anumite elemente și păstrând altele, potrivit anumitor formule. ♦ A schimba în cantități echivalente o formă de energie în altă formă de energie. 3. Intranz. (La unele jocuri sportive) A obține, prin executarea reușită a unei lovituri (de pedeapsă), unul sau mai multe puncte în avantajul echipei sale. – Din fr. transformer, lat. transformare.

TRANSFORMA, transform, vb. I. Tranz. 1. A schimba înfățișarea, a da alt aspect, altă formă; a face să treacă de la o stare la alta; a preface, a preschimba, a schimba. Maiakovski însă a constituit acea lovitură hotărîtoare, care transformă dorința și visul în acțiune concretă. BENIUC, P. 46. Fostul Palat de Iarnă a fost transformat în muzeu de către Puterea sovietică. STANCU, U.R.S.S. 120. ♦ A schimba caracterul cuiva. În trei ani de cînd nu se văzuse, capitala îl transformase. C. PETRESCU, C. V. 51. ◊ Refl. Nici pînă azi nu-mi dau seama cum o ființă se poate transforma total în cîțiva ani. BART, E. 224. 2. (Mat.) A construi un corespondent, un echivalent al unei figuri date sau al unei valori, schimbînd anumite elemente și păstrînd altele, potrivit unei anumite formule. A transforma o figură prin asemănare înseamnă a construi o figură asemenea cu cea dată, într-un raport de asemănare dat. GEOMETRIA P. 158. ♦ (Fiz.; Chim.) A produce o succesiune de stări în care variază mărimile unui sistem fizico-chimic.

TRANSFORMA vb. I. tr., refl. A(-și) schimba forma, înfățișarea, a da sau a lua o altă formă; a (se) preface, a (se) schimba. ♦ (Mat.) A construi un corespondent al unei figuri date sau al unei valori, schimbînd anumite elemente și păstrînd altele. [P.i. transform. / < fr. transformer, cf. lat. transformare].

TRANSFORMA vb. tr., refl. a(-și) schimba forma, înfățișarea; a da, a lua o altă formă; a (se) preface, a (se) schimba. ◊ (mat.) a construi un corespondent al unei figuri date sau al unei valori schimbând anumite elemente și păstrând altele. (< fr. transformer, lat. transformare)

A TRANSFORMA transform tranz. 1) A face să se transforme; a schimba; a preface; a preschimba; a modifica; a converti. 2) (valori, funcții, construcții sintactice etc.) A echivala cu un alt corespondent, schimbând unele elemente și păstrând altele. [Sil. trans-for-] /<fr. transformer, lat. transformare

A SE TRANSFORMA mă transform intranz. 1) A căpăta o altă formă sau un alt conținut; a suferi modificări; a se schimba; a se preface; a se modifica; a se preschimba. 2) (despre persoane) A-și schimba caracterul, felul de a fi; a se modifica (în bine). /<fr. transformer, lat. transformare

transformà v. 1. a da o formă nouă; 2. fig. a schimba natura, caracterul, modul de a fi; 3. a-și schimba forma, caracterul.

straforma sf vz transforma

*transfórm și -éz, a -á v. tr. (lat. transformare). Prefac, metamorfozez, schimb forma: a transforma o casă în spital.

transforma (a ~) (desp. tran-sfor-/trans-for-) vb., ind. prez. 1 sg. transform, 3 transformă; conj. prez. 1 sg. să transform, 3 să transforme

!transforma (a ~) (tran-sfor-/trans-for-) vb., ind. prez. 3 transformă

transforma vb. (sil. mf. trans-), ind. prez. 1 sg. transform, 3 sg. și pl. transformă

OMNIA MUTANTUR, NIHIL INTERIT (lat.) totul se transformă, nimic nu piere – Ovidiu, „Metamorphoseon libri”, XV, 165.

TRANSFORMA vb. 1. v. metamorfoza. 2. a (se) preface, a (se) schimba, (înv.) a (se) prăvăli. (A ~ marea în uscat.) 3. a deveni, a se face, a se preface. (Totul s-a ~ în scrum.) 4. v. modifica. 5. v. face. 6. (FON.) a se altera, a se modifica, a se preface, a se schimba. („N” intervocalic s-a ~.) 7. (FON.) a se modifica, a se preface, a se schimba, a trece. („L” intervocalic se ~ în „r” în cuvintele românești de origine latină.) 8. a (se) preface, a (se) schimba, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (înv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ în suspine.)

TRANSFORMA vb. 1. a (se) metamorfoza, a (se) modifica, a (se) preface, a (se) preschimba, a (se) schimba, (înv. și pop.) a (se) întoarce, a (se) muta, (înv. și reg.) a (se) închipui, (reg.) a (se) străforma, (înv.) a (se) strămuta, a (se) suci, a (se) șanja. (Orașul nostru s-a ~ radical.) 2. a (se) preface, a (se) schimba, (înv.) a (se) prăvăli. (A ~ marea în uscat.) 3. a deveni, a se face, a se preface. (Totul s-a ~ în scrum.) 4. a modifica, a preface, a prelucra, a reface, a schimba. (A ~ un text.) 5. a face, a preface, a schimba. (Băutura din om te ~ în neom.) 6. (FON.) a se altera, a se modifica, a se preface, a se schimba. („N” intervocalic s-a ~.) 7. (FON.) a se modifica, a se preface, a se schimba, a trece. („L” intervocalic se ~ în „r” în cuvintele românești de origine latină.) 8. a (se) preface, a (se) schimba, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (înv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ în suspine.)

A se transforma ≠ a se menține

Rien ne se perd… tout se transforme (fr. „Nimic nu se pierde… totul se transformă.”) – celebră axiomă a lui Lavoisier care exprimă ideea mișcării și continuității materiei, a veșnicei transformări. Heraclit, la vremea lui, a formulat această idee în Όλα ρέουν (vezi: „Totul curge!”). Iar Ovidiu în Metamorfoze (cartea XV, v. 165) folosise aproape aceleași cuvinte: Omnia mutantur, nihul interit (Totul se schimbă, nimic nu se pierde), dar pentru un conținut idealist, metafizic (vezi). Lavoisier a dat acestui adevăr fundamentul științific. ȘT.