opțiuni
  • info

11 definiții pentru trasator (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRASATOR, (1) trasatori, s. m., (2) trasatoare, s. n. 1. S. m. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. 2. S. n. Trasor (1). – Trasa + suf. -tor.

TRASATOR, (1) trasatori, s. m., (2) trasatoare, s. n. 1. S. m. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. 2. S. n. Trasor (1). – Trasa + suf. -tor.

trasator, ~oare [At: IOANOVICI, TEHN. 225 / Pl: ~i, ~oare / E: trasa1 + -tor] 1 smf Lucrător care execută trasarea (3) unei piese brute Si: trasor (1). 2 sn Trasor (2).

TRASATOR2, trasatoare, s. n. Trasor1.

TRASATOR, -OARE s.m. și f. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. // s.n. Trasor (1). [< trasa + -tor].

TRASATOR, -OARE I. s. m. f. lucrător care execută trasarea unor piese brute. II. s. n. trasor (I, 1). (< trasa + -tor)

TRASATOR1 ~oare n. v. TRASOR. /a trage + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trasator2 (unealtă) s. n., pl. trasatoare

trasator2 (unealtă) s. n., pl. trasatoare

trasator (unealtă) s. n., pl. trasatoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRASATOR s. v. trasor.

TRASATOR s. trasor. (~ pentru trasarea liniilor.)

Intrare: trasator (s.n.)
trasator2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trasator
  • trasatorul
  • trasatoru‑
plural
  • trasatoare
  • trasatoarele
genitiv-dativ singular
  • trasator
  • trasatorului
plural
  • trasatoare
  • trasatoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trasator, trasatoaresubstantiv neutru

etimologie:
  • Trasa + -tor. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.