9 definiții pentru tronson

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRONSON, tronsoane, s. n. Parte dintr-un obiect, dintr-un organ de mașină sau dintr-o construcție având o particularitate distinctă și delimitată de rest prin anumite elemente de legătură sau prin repere. – Din fr. tronçon.

TRONSON, tronsoane, s. n. Parte dintr-un obiect, dintr-un organ de mașină sau dintr-o construcție având o particularitate distinctă și delimitată de rest prin anumite elemente de legătură sau prin repere. – Din fr. tronçon.

tronson sn [At: SCÎNTEIA, 1960, nr, 4850 / Pl: ~oane / E: fr tronçon] 1 (Teh) Parte dintr-un obiect, dintr-un organ de mașină sau dintr-o construcție, având o particularitate distinctă și delimitată de rest prin anumite elemente de legătură sau prin repere. 2 Fragment (muzical). 3 Porțiune a unui drum, a unei construcții.

TRONSON s.n. Bucată ruptă din ceva. ♦ Porțiune a unui drum, a unei construcții; porțiune, crîmpei. [< fr. tronçon].

TRONSON s. n. porțiune dintr-un ansamblu, dintr-un drum etc. (< fr. tronșon)

TRONSON ~oane n. 1) Bucată ruptă din ceva. 2) Parte distinctă dintr-un întreg, delimitată prin anumite elemente de legătură. Un ~ de drum. /<fr. tronçon

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tronson s. n., pl. tronsoane

tronson s. n., pl. tronsoane

tronson s. n., pl. tronsoane

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tronson v. serie; simetrie; mod (I, 10).

Intrare: tronson
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tronson
  • tronsonul
  • tronsonu‑
plural
  • tronsoane
  • tronsoanele
genitiv-dativ singular
  • tronson
  • tronsonului
plural
  • tronsoane
  • tronsoanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tronson, tronsoanesubstantiv neutru

  • 1. Parte dintr-un obiect, dintr-un organ de mașină sau dintr-o construcție având o particularitate distinctă și delimitată de rest prin anumite elemente de legătură sau prin repere. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.