5 definiții pentru turmuliță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
turmuliță sf [At: I. VĂCĂRESCUL, P. 217/6 / Pl: ~țe / E: turmă + -uliță] 1-2 (Pop; șhp) Turmă (1) (mică) Si: (reg) turmiță (1-2), turmulice (1-2), turmușoară (1-2), turmuță (1-2).
TURMULIȚĂ, turmulițe, s. f. Diminutiv al lui turmă (1). Îl puse să-i ducă turmulița de oi la pășune. ISPIRESCU, L. 262. Un ciobănaș fluierînd, Turmulița-mi îngriji. VĂCĂRESCU, P. 217.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURMULIȚĂ, turmulițe, s. f. Diminutiv al lui turmă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TURMULIȚĂ s. turmușoară.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TURMULIȚĂ s. turmușoară.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: turmuliță
turmuliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
turmuliță, turmulițesubstantiv feminin
- sinonime: turmușoară
- Îl puse să-i ducă turmulița de oi la pășune. ISPIRESCU, L. 262. DLRLC
- Un ciobănaș fluierînd, Turmulița-mi îngriji. VĂCĂRESCU, P. 217. DLRLC
-