opțiuni
  • info

7 definiții pentru tăblăluță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂBLĂLUȚĂ, tăblăluțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui tabla. – Tabla + suf. -ăluță.

tăblăluță sf [At: (a. 1821) IORGA, S. D. VII, 262 / Pl: ~țe / E: tabla1 + -uță] (Reg) 1-4 (Șhp) Tabla1 (1, 3) (mică). 5 (Rar) Șervețel cu care se acoperă o tavă (1) sau o măsuță.

TĂBLĂLUȚĂ, tăblăluțe, s. f. Diminutiv al lui tabla. – Tabla + suf. -uță.

TĂBLĂLUȚĂ, tăblăluțe, s. f. Tavă mică; șervețel cu care se acoperă o tavă sau o măsuță. În jurul mesei stăruiește de ani o tăblăluță de lînă, pe care tăblăluță de lînă o lampă de o curățenie desăvîrșită strălucește. SADOVEANU, O. III 489.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tăblăluță (rar) (desp. tă-blă-) s. f., g.-d. art. tăblăluței; pl. tăblăluțe

tăblăluță (rar) (tă-blă-) s. f., g.-d. art. tăblăluței; pl. tăblăluțe

tăblăluța s. f. (sil. -blă-), g.-d. art. tăblăluței; pl. tăblăluțe

Intrare: tăblăluță
tăblăluță substantiv feminin
  • silabație: tă-blă- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăblăluță
  • tăblăluța
plural
  • tăblăluțe
  • tăblăluțele
genitiv-dativ singular
  • tăblăluțe
  • tăblăluței
plural
  • tăblăluțe
  • tăblăluțelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăblăluță, tăblăluțesubstantiv feminin

  • 1. rar Diminutiv al lui tabla. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În jurul mesei stăruiește de ani o tăblăluță de lînă, pe care tăblăluță de lînă o lampă de o curățenie desăvîrșită strălucește. SADOVEANU, O. III 489. DLRLC
etimologie:
  • Tabla + -ăluță. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.