8 definiții pentru umplere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UMPLERE, umpleri, s. f. Acțiunea de a (se) umple și rezultatul ei; umplut. – V. umple.
UMPLERE, umpleri, s. f. Acțiunea de a (se) umple și rezultatul ei; umplut. – V. umple.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
umplere sf [At: PSALT. 40 / V: (înv) im~ (A și: împlere), împlire / Pl: ~ri / E: umple] 1 (D. vase, recipiente, cavități, spații, încăperi etc.) Băgare înăuntru (până sus) Si: umplut1 (1). 2 (Reg; îs) ~a blidelor Obicei din Duminica Mare, când se dă de pomană numai mâncare Si: umplut1 (5). 3 (Îs) ~a florilor Punere la macerat, în apă caldă, a fmnzelor și a florilor (de măr sau de alte plante) uscate și sfărâmate, pentru a prepara vopsele. 4 (Îvr) Încrustare. 5 (Îvr) Conținut1 (1). 6 (Îvr) Împlinire a unei vârste. 7 (Îvr) Îndeplinire. 8 Satisfacere a unei dorințe. 9 (Îvr; îf împlire) Achitare a unei datorii bănești. 10 (Îs) ~a borșului Punere la fermentat a tărâțelor amestecate cu apă și cu maia, pentru a obține borșul. 11 (Îvr) Plenitudine.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UMPLERE s. f. Acțiunea de a umple. – Accentuat și: umplere.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
umplere s. f., g.-d. art. umplerii; pl. umpleri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
umplere s. f., g.-d. art. umplerii; pl. umpleri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
umplere s. f., g.-d. art. umplerii; pl. umpleri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
UMPLERE s. 1. v. încărcare. 2. v. umplut.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
UMPLERE s. 1. încărcare, încărcat. (~ mașinii cu marfă.) 2. umplut. (~ ardeilor cu carne.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
umplere, umplerisubstantiv feminin
etimologie:
- umple DEX '98 DEX '09