opțiuni
  • info

20 de definiții pentru unguent

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNGUENT, unguente, s. n. (Farm.) Alifie, pomadă, cremă (de uns). [Pr.: un-gu-ent] – Din lat. unguentum.

unguent sn [At: KRETZULESCU, M. 77 / P: ~gu-ent / V: on~, ~gvent, (îvr) ~um, ~gvento / Pl: -e / E: lat unguentum, fr onguent] Preparat farmaceutic dintr-un amestec de substanțe grase sau rășinoase ce se aplică pe piele Si: alifie, pomadă, cremă (8).

UNGUENT, unguente, s. n. (Farm.) Alifie, pomadă, cremă (de uns). [Pr.: un-guent] – Din lat. unguentum.

UNGUENT, unguente, s. n. Preparat farmaceutic alcătuit dintr-un amestec de rășini și substanțe grase. Am un amic farmacist care, între hapuri și unguente, găsește timp să și rimeze și face și piese de teatru. CARAGIALE, N. S. 84. (În forma onguent) Era numai un pachet de pansamente... exalînd miros de dezinfectante și onguente. C. PETRESCU, Î. II 47. – Variantă: onguent s. n.

UNGUENT s.n. (Farm.) Alifie, pomadă, cremă. [Pron. -gu-ent, var. ungvent, onguent s.n. / < lat. unguentum, cf. fr. onguent].

UNGUENT s. n. alifie, pomadă, cremă. (< lat. unguentum)

UNGUENT n. livr. Preparat medicamentos sau cosmetic sub formă de pastă sau de emulsie consistentă, compus din substanțe grase și elemente active; cremă cu proprietăți curative sau cosmetice; unsoare; alifie. [Sil. -guent] /<lat. unguentum

*ungŭént n., pl. e (lat. unguentum). Unsoare, alifie, pomadă.

onguent sn vz unguent

unguentum sn vz unguent

ungvent sn vz unguent

ungvento sn vz unguent

ONGUENT s. n. v. unguent.

ONGUENT s.n. v. unguent.

UNGVENT s.n. v. unguent.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

unguent (desp. -gu-ent) s. n., pl. unguente

!unguent (-gu-ent) s. n., pl. unguente

unguent s. n. (sil. -guent), pl. unguente

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UNGUENT s. v. alifie.

UNGUENT s. (FARM.) alifie, cremă, pomadă, (livr.) liniment, (pop.) unsoare, (reg.) ip, (Transilv. și Mold.) ir, (înv.) mehlem. (~ de uz extern.)

Intrare: unguent
  • silabație: un-gu-ent info
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • unguent
  • unguentul
  • unguentu‑
plural
  • unguente
  • unguentele
genitiv-dativ singular
  • unguent
  • unguentului
plural
  • unguente
  • unguentelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • onguent
  • onguentul
  • onguentu‑
plural
  • onguente
  • onguentele
genitiv-dativ singular
  • onguent
  • onguentului
plural
  • onguente
  • onguentelor
vocativ singular —
plural —
ungvento
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
unguentum
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ungvent
  • ungventul
  • ungventu‑
plural
  • ungvente
  • ungventele
genitiv-dativ singular
  • ungvent
  • ungventului
plural
  • ungvente
  • ungventelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

unguent, unguentesubstantiv neutru

  • 1. farmacie; farmacologie Preparat farmaceutic alcătuit dintr-un amestec de rășini și substanțe grase. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: alifie cremă ip ir liniment mehlem pomadă unsoare
    • format_quote Am un amic farmacist care, între hapuri și unguente, găsește timp să și rimeze și face și piese de teatru. CARAGIALE, N. S. 84. DLRLC
    • format_quote Era numai un pachet de pansamente... exalînd miros de dezinfectante și onguente. C. PETRESCU, Î. II 47. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.