14 definiții pentru uzură (deteriorare)
din care- explicative (7)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UZURĂ1 s. f. 1. Deteriorare, degradare a unui obiect (prin întrebuințare îndelungată); uzaj. ♦ Modificare progresivă a (dimensiunilor) unei piese tehnice, în cursul funcționării sistemului din care face parte. ♦ Fig. Slăbire, oboseală, epuizare. 2. Fig. (Rar) Corupție, desfrâu. – Din fr. usure.
UZURĂ1 s. f. 1. Deteriorare, degradare a unui obiect (prin întrebuințare îndelungată); uzaj. ♦ Modificare progresivă a (dimensiunilor) unei piese tehnice, în cursul funcționării sistemului din care face parte. ♦ Fig. Slăbire, oboseală, epuizare. 2. Fig. (Rar) Corupție, desfrâu. – Din fr. usure.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
uzură1 sf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 199/ S și: usu~ / Pl: (rar) ~ri / E: fr usure] 1 (Îvr) Uz (1) excesiv. 2 (Îlav) Cu ~ În mod curent. 3 Stricare a unui obiect prin întrebuințare îndelungată sau datorită acțiunii unor agenți fizico-chimici Si: uzaj (6), uzare (2). 4 (Îs) ~ morală Depreciere valorică a mijloacelor de muncă ca urmare a ieftinirii mașinilor și utilajelor de aceeași construcție sau a apariției altora mai bune, cu performanțe tehnice și economice superioare. 5 (Fig) Slăbire a organismului, a sănătății, a forțelor printr-o activitate îndelungată sau sub acțiunea anumitor factori. 6 (Îvr) Degradare morală Si: desfrâu (1). 7 (Fig) Pierdere a valorii expresive a unor cuvinte, construcții, figuri de stil (prin frecventa lor întrebuințare).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UZURĂ1 s. f. Deteriorare, degradare a unui obiect (prin întrebuințare, eroziune etc.). ♦ Fig. Oboseală, slăbire, epuizare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UZURĂ s.f. 1. Deteriorare a unei piese sau a unui sistem tehnic datorită unei întrebuințări îndelungate; uzaj. ♦ Pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării. ♦ (Fig.) Slăbire, oboseală, epuizare. 2. (Fig.; rar) Corupție, desfrîu. [< fr. usure, it., lat. usura].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UZURĂ1 s. f. 1. ~ ◊ Pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării. ♦ Uzură morală = pierdere a valorii mașinilor, instalațiilor, clădirilor etc. ca urmare a creșterii productivității muncii sociale sau a apariției altor mașini, mai perfecționate.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
UZURĂ ~i f. 1) Deteriorare progresivă prin uz îndelungat (sau nerațional). ~a unei piese. 2) fig. Stare de epuizare temporară a capacităților fizice și spirituale în urma unui supraefort. /<fr. usure
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*uzúră f., pl. ĭ (lat. usura). Uzare, stricarea unuĭ lucru pin întrebuințare: uzura instrumentelor. Camătă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
uzură1 (camătă; corupție) (înv.) s. f., g.-d. art. uzurii; pl. uzuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
uzură2 (deteriorare) s. f., g.-d. art. uzurii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
uzură1 (deteriorare) s. f., g.-d. art. uzurii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
uzură (deteriorare) s. f., g.-d. art. uzurii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
uzură.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
UZURĂ s. 1. deteriorare, uzaj, uzare. (Gradul de ~ al unui obiect.) 2. v. purtare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
UZURĂ s. 1. deteriorare, uzaj, uzare. (Gradul de ~ al unui obiect.) 2. folosire, întrebuințare, purtare, purtat. (De atîta ~, pantalonii erau rupți.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
uzură, uzurisubstantiv feminin
- 1. Degradare a unui obiect (prin întrebuințare îndelungată). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: degradare deteriorare uzaj uzare
- 1.1. Uzură morală = pierdere a valorii mașinilor, instalațiilor, clădirilor etc. ca urmare a creșterii productivității muncii sociale sau a apariției altor mașini, mai perfecționate. MDN '00
- 1.2. Modificare progresivă a (dimensiunilor) unei piese tehnice, în cursul funcționării sistemului din care face parte. DEX '09 DEX '98 DN
-
etimologie:
- usure DEX '09 DEX '98 DN