9 definiții pentru văruire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VĂRUIRE, văruiri, s. f. Acțiunea de a vărui; văruială, văruit1. – V. vărui.
VĂRUIRE, văruiri, s. f. Acțiunea de a vărui; văruială, văruit1. – V. vărui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
văruire sf [At: MARDARIE, L. 1962/24 / Pl: ~ri / E: vărui1] Aplicare a unui strat (subțire) de lapte de var2 (cu unele adaosuri) pe o suprafață tencuită, lipită etc. a unui element de construcție Si: spoială, spoire, spoit1, văruială, văruit1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
văruire s.f. Acțiunea de a vărui; văruială, văruit. • pl. -i. /v. vărui.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VĂRUIRE, văruiri s. f. Acțiunea de a vărui; spoire cu var.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
văruire s. f., g.-d. art. văruirii; pl. văruiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
văruire s. f., g.-d. art. văruirii; pl. văruiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
văruire s. f., g.-d. art. văruirii; pl. văruiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Synonyms dictionaries
Synonyms and similar meaning words.
VĂRUIRE s. v. văruit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VĂRUIRE s. spoială, spoire, spoit, văruială, văruit. (~ pereților unei camere.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
văruire, văruirisubstantiv feminin
etimologie:
- vărui DEX '98 DEX '09