veninariță sf [At: HEM 2182 / Pl: ~țe / E: venin + -ariță] 1 Plantă erbacee din familia scrofulariacee, cu florile albe sau trandafirii, care crește în locuri umede sau mlăștinoase și care este folosită în medicină pentru proprietățile ei iritante și purgative Si: avrămeasă, (reg) milostivă, potroacă¹, mila-Domnului (Gratiola officinalis). 2 (Bot; reg) Barba-boierului (Ajuga laxmanni).

veninariță s.f. (bot.) Plantă erbacee, din familia scrofulariaceelor, cu florile albe sau trandafirii, care crește în locuri umede sau mlăștinoase și care se folosește în medicină pentru proprietățile ei iritante și purgative (Gratiola officinalis); avrămeasă. • pl. -e. /venin + -ariță.

AVRĂMEASCĂ s. f. v. avrămeasă.

VENINARIȚĂ, veninarițe, s. f. Plantă erbacee cu flori albe sau trandafirii, care se folosește în medicină pentru proprietățile ei iritante și purgative; avrămeasă (Gratiola officinalis). – Venin + suf. -ariță.

veninariță s. f., g.-d. art. veninariței; pl. veninarițe

AVRĂMEASCĂ s. (BOT.) 1. (Gratiola officinalis) avrămeasă, veninariță, (reg.) cârstineasă, milostivă, potroacă, mila-Domnului. 2. v. barba-boierului.

VENINARIȚĂ s. (BOT.; Gratiola officinalis) avrămeasă, avrămească, (reg.) cârstineasă, milostivă, potroacă, mila-Domnului.