20 de definiții pentru viol

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIOL, violuri, s. n. Infracțiune care constă în fapta unei persoane de a avea raport sexual cu altă persoană prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra sau a-și exprima voința. [Pr.: vi-ol] – Din fr. viol.

viol1 sn [At: BARCIANU / P: vi-ol / Pl: ~uri / E: fr viol] 1 Act sexual realizat prin violență și constrângere Si: siluire, violare (8), (înv) silnicie. 2 (Jur) Infracțiune care constă în realizarea unui act sexual prin violență și constrângere. 3 (Asr) Violare (1).

viol s.n. (jur.) Act sexual realizat prin violență, prin constrîngere etc.; faptă care constă în acest act și care este pedepsită de lege; siluire, violare. • sil. vi-ol. pl. -uri. /<fr. viol.

VIOL, violuri, s. n. Faptă (pedepsită de lege) comisă de bărbatul care constrânge prin forță fizică o femeie să aibă cu el relații sexuale; violare. [Pr.: -vi-ol] – Din fr. viol.

VIOL, violuri, s. n. Siluire a unei femei; violare.

VIOL s.n. Siluire a unei femei; violare. [Pron. vi-ol. / < fr. viol].

VIOL s. n. violare (3). (< fr. viol)

VIOL ~uri n. Act de violență prin care un bărbat supune relațiilor sexuale o persoană de sex feminin. [Sil. vi-ol] /<fr. viol

*viól n., pl. urĭ (fr. viol). Violare (a uneĭ femeĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

viol s. n., pl. violuri (desp. vi-o-)

viol s. n., pl. violuri

viol s. n., pl. violuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VIOL s. v. violare.

VIOL s. batjocorire, necinstire, siluire, violare, (înv.) silă, (fig.) pîngărire. (~ unei femei.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

descant viol (cuv. engl.) v. viole (1).

division viol (cuv. engl.), tip de viola da gamba*, cu același acordaj (1), utilizat numai solistic.

double bass viol (cuv. engl.) v. viola contrabasso.

lyro-viol (cuv. engl.) v. viola bastarda.

tenor viol (cuv. engl.) v. viole (1).

treble viol (cuv. engl.) v. viole.

Intrare: viol
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viol
  • violul
  • violu‑
plural
  • violuri
  • violurile
genitiv-dativ singular
  • viol
  • violului
plural
  • violuri
  • violurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

viol, violurisubstantiv neutru

  • 1. Infracțiune care constă în fapta unei persoane de a avea raport sexual cu altă persoană prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra sau a-și exprima voința. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: violare
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.