9 definiții pentru vorbuță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VORBUȚĂ, vorbuțe, s. f. (Reg.) Vorbuliță. – Vorbă + suf. -uță.
VORBUȚĂ, vorbuțe, s. f. (Reg.) Vorbuliță. – Vorbă + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
vorbuță sf [At: DL / Pl: ~țe / E: vorbă + -uță] 1-6 (Reg; șhp) Vorbuliță (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vorbuță s.f. (pop.) Vorbuliță. • pl. -e. /vorbă + -uță.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VORBUȚĂ, vorbuțe, s. f. (Rar) Vorbuliță. Și-mi mai spune și-o vorbuță, Să mi-o pun la inimuță. MARIAN, Î. 122.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vorbuță (reg.) s. f., g.-d. art. vorbuței; pl. vorbuțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vorbuță (reg.) s. f., g.-d. art. vorbuței; pl. vorbuțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vorbuță s. f., g.-d. art. vorbuței; pl. vorbuțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VORBUȚĂ s. v. vorbuliță, vorbușoară.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vorbuță s. v. VORBULIȚĂ. VORBUȘOARĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
vorbuță, vorbuțesubstantiv feminin
- 1. Vorbuliță, vorbușoară. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: vorbuliță vorbușoară
- Și-mi mai spune și-o vorbuță, Să mi-o pun la inimuță. MARIAN, Î. 122. DLRLC
-
etimologie:
- Vorbă + -uță. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.