19 definiții pentru vrej

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VREJ, vrejuri, s. n. Tulpină a unor plante agățătoare sau târâtoare; p. ext. lăstar. [Pl. și: (m.) vreji] – Din bg. vrež.

vrej sn [At: PISCUPESCU, O. 194/3 / V: (reg) vreag s, vreg, (îvr) vrea sf / Pl: ~uri sn, vreji sm / E: bg вреж] 1 Tulpină a unor plante agățătoare sau târâtoare. 2 (Reg; îe) A lua (sau a căta) (pe cineva) pe ~ A-i cerceta cuiva cu de-amănuntul originea, trecutul, viața. 3 (Trs; pex) Strujan. 4 (Ban; lpl) Pănușe de porumb. 5 (Pex) Lăstar.

vrej s.n. Tulpină a unor plante agățătoare sau tîrîtoare. Vrejurile de dovleci se încolăciseră unu peste altu, acoperind gardurile cu foi țepoase (DELAVR.). ◊ Compar. O descoperi pe Oltea, care, firavă ca un vrej, se pierdea sfioasăpintregătitele doamne (VIN.). ◊ Fig. Pe-o coastă-n vreji de nouri Crește luna (BLA.). ♦ Ext. Lăstar. Găsise un nod mare în păr, încîlcit din șuvițe înnodate. .. și complicat inextricabil cu vreji de viță sălbatică (PAPAD.). • pl. -uri, (reg.) -e, m. -i. /<bg. вреж.

VREJ, vrejuri, s. n. Tulpină a unor plante agățătoare sau târâtoare; p. ext. lăstar. [Pl. și (m.) vreji] – Din bg. vrež.

VREJ, vrejuri, s. n., și vreji, s. m. Tulpină a unor plante agățătoare sau tîrîtoare (v. curpen); p. ext. lăstar. Îngenunchea fiecare lîngă harbuzul ochit, rupîndu-l din vrej. CAMILAR, N. I 410. O fetiță... îmi reamintea vrejurile spelbe și lungi de țelină crescute în nisip, la întuneric. M. I. CARAGIALE, C. 135. [Iorgovan] cu mustăți-n multe părți Ca vrejul de castraveți. TEODORESCU, P. P. 558. ◊ Fig. Neamul nostru nu-și încolăcește vrejii Pe tulpinele de sălcii. EFTIMIU, Î. 17.

VREJ ~uri n. Tulpină a plantelor târâtoare sau agățătoare; curpen. ~ de castravete. /< bulg. vrĕž

vrej n. cotor de plantă: ți-ai întors vrejul ca dovleacul PANN. [Origină necunoscută].

vrej m. (sîrb. vrež, -ža, bg. -ža). Munt. Curpen, cotor de plantă tîrîtoare, ca la dovleac, la pepene ș. a.

vreag s vz vrej

vrea sf vz vrej

vreg sn vz vrej

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vrej s. n., pl. vrejuri

!vrej s. n., pl. vrejuri

vrej s. n./s. m., pl. vrejuri /vreji

vrej, pl. vrejuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VREJ s. (BOT.) curpen, (reg.) beldie, covrag, funie, (prin Mold.) rug. (~ al plantelor târâtoare.)

VREJ s. (BOT.) curpen, (reg.) beldie, covrag, funie, (prin Mold.) rug. (~ al plantelor tîrîtoare.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vrej (vrejuri), s. n. – Tulpină, lăstar al plantelor agățătoare. – Var. vreaje, vreajă. Mr. vreaje. Bg. vrĕža, sb. vriež (Tiktin; Conev 50).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

uscat în vrej expr. (er.d. bărbați) steril.

Intrare: vrej
vrej1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vrej
  • vrejul
  • vreju‑
plural
  • vrejuri
  • vrejurile
genitiv-dativ singular
  • vrej
  • vrejului
plural
  • vrejuri
  • vrejurilor
vocativ singular
plural
vrej2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vrej
  • vrejul
  • vreju‑
plural
  • vreji
  • vrejii
genitiv-dativ singular
  • vrej
  • vrejului
plural
  • vreji
  • vrejilor
vocativ singular
plural
vreg
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vreajă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vreag
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vrej, vrejurisubstantiv neutru

  • 1. Tulpină a unor plante agățătoare sau târâtoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: curpen
    • format_quote Îngenunchea fiecare lîngă harbuzul ochit, rupîndu-l din vrej. CAMILAR, N. I 410. DLRLC
    • format_quote O fetiță... îmi reamintea vrejurile spelbe și lungi de țelină crescute în nisip, la întuneric. M. I. CARAGIALE, C. 135. DLRLC
    • format_quote [Iorgovan] cu mustăți-n multe părți Ca vrejul de castraveți. TEODORESCU, P. P. 558. DLRLC
    • format_quote figurat Neamul nostru nu-și încolăcește vrejii Pe tulpinele de sălcii. EFTIMIU, Î. 17. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.