opțiuni
  • info

11 definiții pentru vrăbiuță

din care

Explicative DEX

VRĂBIUȚĂ, vrăbiuțe, s. f. Diminutiv al lui vrabie, vrăbioară (1). [Pr.: -bi-u-] – Vrabie + suf. -uță.

vrăbiuță sf [At: ȘĂINEANU2 / Pl: ~țe / E: vrabie + -uță] 1-2 (Șhp) Vrabie (1) (mică) Si: vrăbioară (1-2).

vrăbiuță s.f. (ornit.) Dim. al lui vrabie; vrăbioară. Rîndunelele își făceau cuiburile, iar vrăbiuțele ciripeau (VLAS.). • sil. -bi-u-. pl. -e. /vrabie + -uță.

VRĂBIUȚĂ, vrăbiuțe, s. f. Diminutiv al lui vrabie; vrăbioară (1). [Pr.: -bi-u-] – Vrabie + suf. -uță.

VRĂBIUȚĂ, vrăbiuțe, s. f. Diminutiv al lui vrabie. Vrăbiuță de pe deal, Zbori degrabă în Ardeal. ALECSANDRI, P. P. 317.

Ortografice DOOM

vrăbiuță (desp. -bi-u-) s. f., g.-d. art. vrăbiuței; pl. vrăbiuțe

vrăbiuță (-bi-u-) s. f., g.-d. art. vrăbiuței; pl. vrăbiuțe

vrăbiuță s. f. (sil. -bi-u-), g.-d. art. vrăbiuței; pl. vrăbiuțe

Argou

vrăbiuță, vrăbiuțe s. f. (dim.) 1. prostituată tânără. 2. femeie firavă, plăpândă, pipernicită.

Sinonime

VRĂBIUȚĂ s. (ORNIT.) vrăbioară, (reg.) păsărică.

VRĂBIUȚĂ s. (ORNIT.) vrăbioară, (reg.) păsărică.

Intrare: vrăbiuță
vrăbiuță substantiv feminin
  • silabație: vră-bi-u-ță info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vrăbiuță
  • vrăbiuța
plural
  • vrăbiuțe
  • vrăbiuțele
genitiv-dativ singular
  • vrăbiuțe
  • vrăbiuței
plural
  • vrăbiuțe
  • vrăbiuțelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vrăbiuță, vrăbiuțesubstantiv feminin

etimologie:
  • Vrabie + -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.