6 definiții pentru văierat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
văierat1 sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ? / E: văiera] (Îrg) 1-2 Văitare (1-2).
văierat2, ~ă [At: DOSOFTEI; V. S. noiembrie 178r/16 / V: (înv) voi~, (reg) ~irat / Pl: ~ați, ~e / E: văiera] 1-4 smf, a (Buc; Trs; șdp) (Persoană) care se vaită (1-2) în mod insistent. 5-6 smf, a (Pex) (Om) neputincios. 7 a (Înv) Plin de amărăciune, de tristețe.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VĂIERAT1 s. n. (Rar) Văierare. – V. văiera.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
voierat1 sn vz văierat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VĂIERAT s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
văierat s. v. BOCEALĂ. BOCIRE. BOCIT. CĂINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTAȚIE. PLÎNGERE. PLÎNS. TÎNGUIALĂ. TÎNGUIRE. TÎNGUIT. VĂITARE. VĂITAT. VĂITĂTURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
văieratsubstantiv neutru
- 1. Văierare. DLRMsinonime: văierare
etimologie:
- văiera DLRM