vătărog, ~oagă [At: TDRG / V: vatalog / Pl: ~ogi, ~oage / E: vătui¹] (Reg) 1 smf Ied sau iadă. 2 smf Vătui¹ (2) sau vătuie (2). 3 sm Noaten. 4 smf Vătui¹ (7) sau vătuie (6).

vătărog, -oagă s.m., s.f. (zool.; reg.) 1 Vătui, vătuie. 2 Noaten. • pl. -ogi, -oage. /de la vătui.

vătăróg, V. vătúĭ.

vatalog sm vz vătărog

vătui¹ sm [At: (a. 1611) ȘTEFANELLI, D. C. 1 / V: (reg) ~tâi, vot~, băt~ / Pl: ~ / E: ml *vituleus (< vitulus) cf alb ftujë, vëtulë] 1 Ied. 2 Țap tânăr (mai ales în al doilea an de viață) Si: (reg) vătărog (2). 3 (Reg) Țap inapt pentru reproducere. 4 Piele (prelucrată) a puiului de căprioară. 5 (Reg) Noaten. 6 Berbec inapt pentru reproducere. 7 Pui de iepure (până la un an) Si: (reg) vătărog (4). 8 Iepuroi. 9 (Mun; fig) Șoarece mare. 10 Epitet pentru un copil. 11 Epitet pentru un tânăr (necăsătorit).

vătúĭ, – úĭe s. (din *vătulĭ, mrom. vetulĭu, alb. vetulĭ, d. vĭet, an [vgr. étos, an, lat. vetus, vétulus, vechĭ]. D. alb. vine ngr. vetúli, d. rom. vine rut. vatúlĭa, vatúĭka, pol. wetula. Cp. cu noatin și godac). Vechĭ (Ps. S.) Țap. (Bibl. 1688) Ĭed. Azĭ. Puĭ sugar de ĭepure (pe cînd șoldan e adult). – În Olt. vătăróg. V. lupeĭ și coteĭ.

VĂTĂROG s. v. vătui.

vătărog s. v. VĂTUI.