opțiuni
  • info

13 definiții pentru zburdăciune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBURDĂCIUNE, zburdăciuni, s. f. (Înv. și reg.) Zburdălnicie. – Zburda + suf. -ăciune.

zburdăciune s.f. (înv., reg.) Zburdălnicie, vioiciune, neastîmpăr. • pl. -i. /zburda + -ăciune.

ZBURDĂCIUNE, zburdăciuni, s. f. Zburdălnicie, vioiciune, neastâmpăr. – Zburda + suf. -ăciune.

ZBURDĂCIUNE, (2) zburdăciuni, s. f. 1. Vioiciune, neastîmpăr; zburdălnicie. Un căluț întinerit, rotund ca un pepene, cu capu-ncordat, cu gusturi de zburdăciune. SADOVEANU, O. VIII 199. Să mănînce și să se joace acum, cît îs mititei, că le-a trece lor zburdăciunea cînd or fi mai mari și i-or lua grijile înainte. CREANGĂ, A. 38. ◊ Fig. Vezi, ține-ți și stăpînește-ți năravul. Nu-i da drumul în zburdăciune. CAMILAR, N. I 253. 2. Desfătare, petrecere. Semeni cu tatăl tău, căruia foarte i-au plăcut zburdăciunile. SADOVEANU, F. J. 509.

ZBURDĂCIUNE, zburdăciuni, s. f. Zburdălnicie. – Din zburda + suf. -ăc-iune.

zburdăcĭúne f. Acțiunea saŭ gustu de a zburda: l-a apucat zburdăcĭunea.

sburdăciune f. desfătare, petrecere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zburdăciune (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zburdăciunii; (manifestări) pl. zburdăciuni

zburdăciune (înv. reg.) s. f., g.-d. art. zburdăciunii; (manifestări) pl. zburdăciuni

zburdăciune s. f., g.-d. art. zburdăciunii; (manifestări) pl. zburdăciuni

zburdăciune s. f., g.-d. art. zburdăciunii; (manifestări) pl. zburdăciuni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZBURDĂCIUNE s. v. neastâmpăr, vioiciune, voioșie, zburdălnicie.

zburdăciune s. v. NEASTÎMPĂR. VIOICIUNE. VOIOȘIE. ZBURDĂLNICIE.

Intrare: zburdăciune
zburdăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zburdăciune
  • zburdăciunea
plural
  • zburdăciuni
  • zburdăciunile
genitiv-dativ singular
  • zburdăciuni
  • zburdăciunii
plural
  • zburdăciuni
  • zburdăciunilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zburdăciune, zburdăciunisubstantiv feminin

  • 1. învechit regional Neastâmpăr, vioiciune, voioșie, zburdălnicie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: neastâmpăr vioiciune voioșie zburdălnicie
    • format_quote Un căluț întinerit, rotund ca un pepene, cu capu-ncordat, cu gusturi de zburdăciune. SADOVEANU, O. VIII 199. DLRLC
    • format_quote Să mănînce și să se joace acum, cît îs mititei, că le-a trece lor zburdăciunea cînd or fi mai mari și i-or lua grijile înainte. CREANGĂ, A. 38. DLRLC
    • format_quote figurat Vezi, ține-ți și stăpînește-ți năravul. Nu-i da drumul în zburdăciune. CAMILAR, N. I 253. DLRLC
  • 2. Desfătare, petrecere. DLRLC
    sinonime: desfătare petrecere
    • format_quote Semeni cu tatăl tău, căruia foarte i-au plăcut zburdăciunile. SADOVEANU, F. J. 509. DLRLC
etimologie:
  • Zburda + -ăciune. DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.