8 definiții pentru zgribulire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zgribuli vb. IV. intr., refl. A tremura și a se strînge, a se ghemui de frig, de frică, de emoție; a dîrdîi. Îmbla zgribulind pe la poartă (CR.). ◊ Fig. Sub bolta mohorîtă pămîntul negru se zgribulea pătat cu dese ochiuri de apă tulbure (REBR.). ◊ prez.ind. -esc. și (înv., reg.) zgribori, zgriburi vb. IV. /etimol. nec.
ZGRIBULI, zgribulesc, vb. IV. Refl. A tremura și a se strânge, a se ghemui de frig; a dârdâi. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
A SE ZGRIBULI mă ~esc intranz. A se face ghem, tremurând (de frig); a se ghemui. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zgribuli (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă zgribulesc, 3 sg. se zgribulește, imperf. 1 sg. mă zgribuleam; conj. prez. 1 sg. să mă zgribulesc, 3 să se zgribulească; imper. 2 sg. afirm. zgribulește-te; ger. zgribulindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
zgribuli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgribulesc, imperf. 3 sg. zgribulea; conj. prez. 3 sg. și pl. zgribulească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ZGRIBULI vb. a (se) rebegi. (A se ~ de frig.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ZGRIBULI vb. a se rebegi.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de Octavian Mocanu
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ZGRIBULI, zgribulesc, vb. IV. Refl. ~, a se ghemui de frig sau de frică; ~. (creație expresivă; s-a încercat să se explice pe următoarele căi: 1. sb. škrebetati = a pocni; 2. slovac. zgrbijen = încrețit; 3. ucr. dryguliti = a dîrdîi; 4. bg. skribicam; 5. magh. görbülni = a se curba, strîmba, îndoi, încovoia; 6. germ. med. griuwel = groază)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
zgribuli, zgribulescverb
- 1. A tremura și a se strânge, a se ghemui de frig; a se rebegi. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: dârdâi
- Se zgribulește. Se îneacă. Tușește. STANCU, D. 309. DLRLC
- Pe o floare veștedă de dumitriță, un fluture albastru zgribulea cu aripile lipite, înghețat. C. PETRESCU, S. 241. DLRLC
- Cu toate că se desprimăvărase, era vreme mohorîtă, cu cerul de plumb. Oamenii zgribuleau, dar nu se risipeau. REBREANU, R. I 319. DLRLC
- Un băiet ca de opt ani, îmbrăcat cu straie nemțești... îmbla zgribulind pe la poartă. CREANGĂ, P. 147. DLRLC
- Atîta am zgribulit de frig, de-mi clămpăneau dinții în gură. ȘEZ. IX 150. DLRLC
- Auzind iezii mornăitura ursului... s-au zgriburit într-un ungher pe cuptor de frică. SBIERA, P. 204. DLRLC
- Subt bolta mohorîtă pămîntul negru se zgribulea pătat cu dese ochiuri de apă tulbure. REBREANU, R. II 10. DLRLC
-
- comentariu Sursele mai vechi și exemplele consemnează și sensuri intranzitive. dexonline
etimologie:
- DEX '09 DEX '98 NODEX