11 definiții pentru zgâlțâit (zgâlțâială)
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZGÂLȚÂIT, zgâlțăituri, s. n. Zgâlțâială. – V. zgâlțâi.
zgâlțâit1 sn [At: POPA, V. 316 / S și: sg~ / Pl: ~uri / E: zgâlțâi] Zguduitură (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ZGÂLȚÂIT, zgâlțâituri, s. n. Zgâlțâială. – V. zgâlțâi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
zgîlțîit1 s.n. Zgîlțîială. • pl. -uri. /v. zgîlțîi.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZGÎLȚÎIT s. n. Faptul de a zgîlțîi; scuturătură, tremurare, zguduire. În zgîlțîitul frigurilor, ai tras cu urechea, cînd mama spunea tatălui tău că și pe alte străzi au mai murit copii. PAS, Z. I 216. Tremura într-un zgîlțîit, care n-o lăsa nici să vorbească și bîiguia ceva neînțeles. POPA, V. 316.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZGÎLȚÎIT, zgîlțîituri, s. n. Zgîlțîială. – V. zgîlțîi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zgâlțâit s. n., pl. zgâlțâituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
zgâlțâit s. n., pl. zgâlțăituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zgâlțâit s. n., pl. zgâlțâituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ZGÂLȚÂIT s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurducătură. 3. v. zgâlțâitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ZGÎLȚÎIT s. 1. clătinare, clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (La seism s-a simțit un ~ puternic.) 2. clătinare, clătinat, clătinătură, hurducare, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (pop.) zdruncin. (~ unei căruțe, pe un drum cu hîrtoape.) 3. clătinătură, scuturătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîitură, (Mold.) zbihuială. (Cu un ~ zdravăn l-a sculat.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de Octavian Mocanu
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
zgâlțâit, zgâlțâiturisubstantiv neutru
- 1. Faptul de a zgâlțâi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: scuturătură tremurare zguduire zgâlțâială
- În zgîlțîitul frigurilor, ai tras cu urechea, cînd mama spunea tatălui tău că și pe alte străzi au mai murit copii. PAS, Z. I 216. DLRLC
- Tremura într-un zgîlțîit, care n-o lăsa nici să vorbească și bîiguia ceva neînțeles. POPA, V. 316. DLRLC
-
etimologie:
- zgâlțâi DEX '09 DEX '98 DLRM