ZĂNGĂNIRE, zăngăniri, s. f. Acțiunea de a zăngăni și rezultatul ei; zăngănit. [Var.: zingănire, zinghenire, zângănire s. f.] – V. zăngăni.

zăngănire sf [At: ALECSANDRI, P. III, 33 / V: (rar) zărg~, zânghin~, (înv) zinghen~, zin~, zân~ / Pl: ~ri / E: zăngăni] 1-2 Zăngăneală (1-2).

zăngănire s.f. Acțiunea de a zăngăni și rezultatul ei; zăngănit. Zăngăniri de multîfierărie (HOG.). • pl. -i. și zingănire, zinghenire, zîngănire s.f. /v. zăngăni.

ZĂNGĂNIRE, zăngăniri, s. f. Acțiunea de a zăngăni și rezultatul ei; zăngănit. [Var.: zingănire, zinghenire, zângănire s. f.] – V. zăngăni.

ZĂNGĂNIRE, zăngăniri, s. f. Acțiunea de a zăngăni și rezultatul ei; zăngănit. [Var.: zingănire, zîngănire, zinghenire s. f.]

zărgănire sf vz zăngănire

zângănire sf vz zăngănire

zânghinire sf vz zăngănire

zingănire sf vz zăngănire

zinghenire sf vz zăngănire

zingănire s.f. v. zăngănire.

zinghenire s.f. v. zăngănire.

zîngănire s.f. v. zăngănire.

ZĂNGANIRE, zăngăniri, s. f. Acțiunea de a zăngăni și rezultatul ei; zornăit, zăngănit. Pe drum se-nșiră-o oaste; e oastea proletară. Nici zăngăniri de arme, nici sarbădă fanfară... Ci ochii veseli cată: că-n albe slove-i scris, Pe flamurile roșii, lumina unui vis. PĂUN-PINCIO, P. 93. – Variante: zîngănire, zingănire (la TDRG), zinghenire (ALECSANDRI, P. II 16) s. f.

zăngănire s. f., g.-d. art. zăngănirii; pl. zăngăniri

zăngănire s. f., g.-d. art. zăngănirii; pl. zăngăniri

zăngănire s. f., g.-d. art. zăngănirii; pl. zăngăniri

ZĂNGĂNIRE s. 1. v. zăngănit. 2. v. zornăit.

ZĂNGĂNIRE s. 1. zăngăneală, zăngănit, zăngănitură, (reg.) zăngăt. (~ de arme.) 2. zăngăneală, zăngănit, zăngănitură, zornăială, zornăit, zornăitură, zuruială, zuruit, zuruitură, (rar) zornet, (reg.) zurai. (~ de lanțuri.)