opțiuni
  • info

11 definiții pentru împoporat

din care

Explicative DEX

împoporat, ~ă a [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 55 / Pl: ~ați, ~e / E: împopora] (Înv) Populat.

ÎMPOPORA, împoporez, vb. I. Tranz. (Înv.) A popula un teritoriu. – În + popor.

împopora vtr [At: CADE / Pzi: ~rez / E: în- + popor] 1-2 (Nob; d. teritoriu) A (se) popula.

ÎMPOPORA, împoporez, vb. I. Tranz. (Rar) A popula un teritoriu. – În + popor.

ÎMPOPORA, împoporez, vb. I. Tranz. (Neobișnuit; cu privire la teritorii) A popula. Țara pustiindu-se adese de năpădirile dușmănești, domnii o împoporau cu prinșii ce luau de la vecinii lor. NEGRUZZI, S. I 193. ◊ Fig. Cu visuri, cu gîndiri frumoase, cu fantazia mea, cu viață, Învins de-o milă nesfîrșită, aș vrea să-mpoporez natura. ANGHEL, P. 15.

împoporéz v. tr. Umplu de popor, populez.

Ortografice DOOM

împopora (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 împoporează

împopora vb., ind. prez. 1 sg. împoporez, 3 sg. și pl. împoporează

Sinonime

ÎMPOPORA vb. v. popula.

împopora vb. v. POPULA.

Regionalisme / arhaisme

împoporát, -ă, împoporați, -te, adj. (înv.) Populat. – Din împopora.

Intrare: împoporat
împoporat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împoporat
  • ‑mpoporat
  • împoporatul
  • împoporatu‑
  • ‑mpoporatul
  • ‑mpoporatu‑
  • împoporată
  • ‑mpoporată
  • împoporata
  • ‑mpoporata
plural
  • împoporați
  • ‑mpoporați
  • împoporații
  • ‑mpoporații
  • împoporate
  • ‑mpoporate
  • împoporatele
  • ‑mpoporatele
genitiv-dativ singular
  • împoporat
  • ‑mpoporat
  • împoporatului
  • ‑mpoporatului
  • împoporate
  • ‑mpoporate
  • împoporatei
  • ‑mpoporatei
plural
  • împoporați
  • ‑mpoporați
  • împoporaților
  • ‑mpoporaților
  • împoporate
  • ‑mpoporate
  • împoporatelor
  • ‑mpoporatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împopora, împoporezverb

  • 1. învechit A popula un teritoriu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Țara pustiindu-se adese de năpădirile dușmănești, domnii o împoporau cu prinșii ce luau de la vecinii lor. NEGRUZZI, S. I 193. DLRLC
    • format_quote figurat Cu visuri, cu gîndiri frumoase, cu fantazia mea, cu viață, Învins de-o milă nesfîrșită, aș vrea să-mpoporez natura. ANGHEL, P. 15. DLRLC
etimologie:
  • În + popor DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.