9 definiții pentru împuțit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPUȚIT, -Ă, împuțiți, -te, adj. 1. Care a intrat în putrefacție, care miroase urât din cauza alterării. 2. Murdar, neîngrijit. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) Leneș, trândav. – V. împuți.
ÎMPUȚIT, -Ă, împuțiți, -te, adj. 1. Care a intrat în putrefacție, care miroase urât din cauza alterării. 2. Murdar, neîngrijit. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) Leneș, trândav. – V. împuți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împuțit, ~ă a [At: PRAV. 977 / Pl: ~iți, ~e / E: împuți] 1 Care a intrat în putrefacție. 2 Care miroase rău din cauza alterării Si: infectat, împuturoșit, mirositor. 3 (Îe) A avea gura ~ă A fi un mincinos. 4 (Fig) Leneș. 5 Murdar. 6 (Trv) Bășinos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPUȚIT, -Ă, împuțiți, -te, adj. 1. Care a intrat în putrefacție, care miroase urît, fiind alterat. Scapă-mă de bubele astea uricioase și împuțite. ISPIRESCU, L. 387. Carnea... din pricina căldurii au găsit-o împuțită. DRĂGHICI, R. 84. 2. Murdar, neîngrijit. ♦ (Peiorativ; despre persoane) Foarte leneș, trîndav, puturos.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPUȚIT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎMPUȚI și A SE ÎMPUȚI. 2) fig. Căruia nu-i place să muncească; leneș; trândav; puturos. /v. a împuți
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPUȚIT adj. 1. v. alterat. 2. v. clocit. 3. v. neplăcut. 4. v. viciat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPUȚIT adj. v. jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPUȚIT adj. 1. acrit, acru, alterat, descompus, fermentat, înăcrit, stricat, (înv. și pop.) searbăd, (reg.) mocnit, sărbezit, (prin Maram.) scopt. (Aliment ~.) 2. clocit, răsuflat, stătut, trezit, (reg.) mocnit, zăcut, (prin Mold.) băhnit, (prin Mold. și Bucov.) bîhlit. (Apă ~.) 3. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, respingător, scîrbos, urît, rău-mirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (înv. și pop.) scîrnav, (înv.) scîrbavnic, scîrbelnic. (O duhoare ~.) 4. infect, puturos, viciat, rău-mirositor, (livr.) fetid, pestilențial. (Aer ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
împuțit adj. v. JEGOS. MÎNJIT. MURDAR. NEGRU. NESPĂLAT. PĂTAT. RĂPĂNOS. SLINOS. SOIOS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
împuțit, -ă împuțiți, -te adj. (peior. – d. oameni) 1. murdar, neîngrijit 2. leneș, trândav 3. odios, dezgustător, respingător
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
împuțit, împuțităadjectiv
- 1. Care a intrat în putrefacție, care miroase urât din cauza alterării. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Scapă-mă de bubele astea uricioase și împuțite. ISPIRESCU, L. 387. DLRLC
- Carnea... din pricina căldurii au găsit-o împuțită. DRĂGHICI, R. 84. DLRLC
-
- 2. Murdar, neîngrijit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: murdar neîngrijit
etimologie:
- împuți DEX '98 DEX '09