opțiuni
  • info

10 definiții pentru împăciuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPĂCIUIRE, împăciuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) împăciui și rezultatul ei; împăcare [Pr.: -ciu-i-] – V. împăciui.

ÎMPĂCIUIRE, împăciuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) împăciui și rezultatul ei; împăcare [Pr.: -ciu-i-] – V. împăciui.

împăciuire sf [At: (a. 1776) IORGA, S. D. XII 92 / V: (înv) păciuire / Pl: ~ri / E: împăciui] 1-3 Împăcare (1, 5-6).

ÎMPĂCIUIRE, împăciuiri, s. f. Acțiunea de a împăciui și rezultatul ei; împăcare, pace. În nourii care i se frămîntau în minte întrezărise o lucire: se gîndise să se repeadă la Murgeni; dragostea lui cu fata Orheianului poate era împăciuirea și liniștea. SADOVEANU, O. VII 63. Pleoapelor tu nu le-ai dat hodină, Nici sufletului mută-mpăciuire. GOGA, P. 144.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împăciuire (rar) (desp. -ciu-i-) s. f., g.-d. art. împăciuirii; pl. împăciuiri

împăciuire (rar) (-ciu-i-) s. f., g.-d. art. împăciuirii; pl. împăciuiri

împăciuire s. f. (sil -ciu-i-), g.-d. art. împăciuirii; pl. împăciuiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPĂCIUIRE s. acord, armonie, înțelegere, pace, unire, (livr.) concert, concordie, (pop.) potriveală. (~ ce domnea între ei.)

ÎMPĂCIUIRE s. v. împăcare.

ÎMPĂCIUIRE s. acord, armonie, înțelegere, pace, unire, (livr.) concert, concordie, (pop.) potriveală. (~ ce domnea între ei.)

împăciuire s. v. ÎMPĂCARE.

Intrare: împăciuire
împăciuire substantiv feminin
  • silabație: -ciu-i-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împăciuire
  • ‑mpăciuire
  • împăciuirea
  • ‑mpăciuirea
plural
  • împăciuiri
  • ‑mpăciuiri
  • împăciuirile
  • ‑mpăciuirile
genitiv-dativ singular
  • împăciuiri
  • ‑mpăciuiri
  • împăciuirii
  • ‑mpăciuirii
plural
  • împăciuiri
  • ‑mpăciuiri
  • împăciuirilor
  • ‑mpăciuirilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împăciuire, împăciuirisubstantiv feminin

  • 1. rar Acțiunea de a (se) împăciui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pace împăcare
    • format_quote În nourii care i se frămîntau în minte întrezărise o lucire: se gîndise să se repeadă la Murgeni; dragostea lui cu fata Orheianului poate era împăciuirea și liniștea. SADOVEANU, O. VII 63. DLRLC
    • format_quote Pleoapelor tu nu le-ai dat hodină, Nici sufletului mută-mpăciuire. GOGA, P. 144. DLRLC
etimologie:
  • vezi împăciui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.