22 de definiții pentru împăienjenire
din care- explicative DEX (17)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
ÎMPĂIENJENIRE s. f. Acțiunea de a (se) împăienjeni și rezultatul ei; fig. tulburare, încețoșare a vederii. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăinjenire, împăiejenire s. f.] – V. împăienjeni.
ÎMPĂIENJENIRE s. f. Acțiunea de a (se) împăienjeni și rezultatul ei; fig. tulburare, încețoșare a vederii. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăinjenire, împăiejenire s. f.] – V. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂIENJENIRE s. f. Acțiunea de a se împăienjeni; tulburare a vederii. Împăienjenirea ochilor. – Variante: împăinjenire (SADOVEANU, M. 179), împăiejenire (ODOBESCU, S. I 139), păienjenire (DEȘLIU, M. 8) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIEJENIRE s. f. v. împăienjenire.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIEJENIRE s. f. v. împăienjenire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂIEJENIRE s. f. v. împăienjenire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂINJENIRE s. f. v. împăienjenire.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂINJENIRE s. f. v. împăienjenire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂINJENIRE s. f. v. împăienjenire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
împăiajenare sf vz împăienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăiejenare sf vz împăienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăiejenire sf vz împăienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăiejinare sf vz împăienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăienjănire sf vz împăienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăienjenare sf vz împăienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăinginare sf vz împâienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăinjinire sf vz împâienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împâienjenire sf [At: ODOBESCU, S. I 139 / V: ~iajenare, ~ianjenare, ~ăiejenare, ~iej~, ~aiejinare, ~jănire, ~jenare, ~păinginare, ~păinjin~, împângen, împânjen~, împoijin~ / Pl: ~ri / E: împăienjeni] 1 Acoperire cu pânze de păianjen. 2 (Fig) Încețoșare. 3 (Fig) Tulburare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împângenire sf vz împăienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împânjănire sf vz împăienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împoijinire sf vz împăienjenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂIENJENIRE s. f. v. împăienjenire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
împăienjenire s. f., g.-d. art. împăienjenirii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
împăienjenire s. f., g.-d. art. împăienjenirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
împăienjenire s. f. (sil. -ien-), g.-d. art. împăienjenirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ÎMPĂIENJENIRE s. încețoșare, păienjenire, tulburare, voalare, (prin Transilv. și Ban.) preveșteală. (~a vederii, a privirii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPĂIENJENIRE s. încețoșare, păienjenire, voalare, (prin Transilv. și Ban.) preveșteală. (~ vederii, a privirii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ien-
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
împăienjenire, împăienjenirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) împăienjeni și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Tulburare, încețoșare a vederii. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tulburare încețoșare
- Împăienjenirea ochilor. DLRLC
-
-
etimologie:
- împăienjeni DEX '98 DEX '09