9 definiții pentru împăturit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPĂTURIT, -Ă, împăturiți, -te, adj. (Despre pânză, hârtie etc.) Strâns prin îndoire repetată. [Var.: împăturat, -ă adj.] – V. împături.
ÎMPĂTURIT, -Ă, împăturiți, -te, adj. (Despre pânză, hârtie etc.) Strâns prin îndoire repetată. [Var.: împăturat, -ă adj.] – V. împături.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împăturit1 sn [At: DA ms / V: ~rat / Pl: ~uri / E: împături] Împăturire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăturit2, ~ă a [At: SLAVICI, N. I, 244 / V: ~rat / Pl: ~iți, ~e / E: împături] 1 (D. o pânză, haină, hârtie) Strâns prin îndoirea de mai multe ori. 2 Învelit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂTURIT, -Ă, împăturiți, -te, adj. (Și în forma împăturat; despre o pînză, o pătură, o foaie de hîrtie etc.) Strîns prin îndoire de mai multe ori. Dintr-un buzunar al său ieșea capătul unui ziar împăturit. DUMITRIU, N. 8. Domnișoarele... suflau de moarte,făcîndu-și vînt cu evantaliuri sau hîrtii împăturate. ARDELEANU, D. 159. Pe tavă era un cocoș fript... o plăcintă, o garafă de vin și, împăturate frumos, altițele ei de borangic cele cusute în fir și mătase. SLAVICI, N. I 244. – Variantă: împăturat, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂTURAT, -Ă adj. v. împăturit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂTURAT, -Ă adj. v. împăturit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂTURAT, -Ă adj. v. împăturit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
împăturat1 sn vz împăturit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăturat2, ~ă a vz împăturit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPĂTURIT adj. îndoit, pliat, strâns, (pop.) păturit. (O coală de hârtie ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPĂTURIT adj. îndoit, pliat, strîns, (pop.) păturit. (O coală de hîrtie ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
împăturit, împăturităadjectiv
- 1. (Despre pânză, hârtie etc.) Strâns prin îndoire repetată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dintr-un buzunar al său ieșea capătul unui ziar împăturit. DUMITRIU, N. 8. DLRLC
- Domnișoarele... suflau de moarte, făcîndu-și vînt cu evantaliuri sau hîrtii împăturate. ARDELEANU, D. 159. DLRLC
- Pe tavă era un cocoș fript... o plăcintă, o garafă de vin și, împăturate frumos, altițele ei de borangic cele cusute în fir și mătase. SLAVICI, N. I 244. DLRLC
-
etimologie:
- împături DEX '98 DEX '09