opțiuni
  • info

6 definiții pentru încârlionța

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCÂRLIONȚA, încârlionțez, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) cârlionța. [Pr.: -li-on-] – În + cârlionța.

încârlionța vtr [At: DA ms / Pzi: ~țez / E: în + cârlionța] 1-2 A (se) cârlionța.

ÎNCÂRLIONȚA, încârlionțez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) cârlionța. [Pr.: -li-on-] – În + cârlionța.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încârlionța (a ~) (pop.) (desp. -li-on-) vb., ind. prez. 1 sg. încârlionțez, 3 încârlionțează; conj. prez. 1 sg. să încârlionțez, 3 să încârlionțeze

încârlionța (a ~) (pop.) (-li-on-) vb., ind. prez. 3 încârlionțează

încârlionța vb. (sil. -li-on-), ind. prez. 3 sg. încârlionțează

Intrare: încârlionța
  • silabație: -li-on-ța info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încârlionța
  • ‑ncârlionța
  • încârlionțare
  • ‑ncârlionțare
  • încârlionțat
  • ‑ncârlionțat
  • încârlionțatu‑
  • ‑ncârlionțatu‑
  • încârlionțând
  • ‑ncârlionțând
  • încârlionțându‑
  • ‑ncârlionțându‑
 singular plural
  • încârlionțează
  • ‑ncârlionțează
  • încârlionțați
  • ‑ncârlionțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încârlionțez
  • ‑ncârlionțez
 (să)
  • încârlionțez
  • ‑ncârlionțez
  • încârlionțam
  • ‑ncârlionțam
  • încârlionțai
  • ‑ncârlionțai
  • încârlionțasem
  • ‑ncârlionțasem
a II-a (tu)
  • încârlionțezi
  • ‑ncârlionțezi
 (să)
  • încârlionțezi
  • ‑ncârlionțezi
  • încârlionțai
  • ‑ncârlionțai
  • încârlionțași
  • ‑ncârlionțași
  • încârlionțaseși
  • ‑ncârlionțaseși
a III-a (el, ea)
  • încârlionțează
  • ‑ncârlionțează
 (să)
  • încârlionțeze
  • ‑ncârlionțeze
  • încârlionța
  • ‑ncârlionța
  • încârlionță
  • ‑ncârlionță
  • încârlionțase
  • ‑ncârlionțase
plural I (noi)
  • încârlionțăm
  • ‑ncârlionțăm
 (să)
  • încârlionțăm
  • ‑ncârlionțăm
  • încârlionțam
  • ‑ncârlionțam
  • încârlionțarăm
  • ‑ncârlionțarăm
  • încârlionțaserăm
  • ‑ncârlionțaserăm
  • încârlionțasem
  • ‑ncârlionțasem
a II-a (voi)
  • încârlionțați
  • ‑ncârlionțați
 (să)
  • încârlionțați
  • ‑ncârlionțați
  • încârlionțați
  • ‑ncârlionțați
  • încârlionțarăți
  • ‑ncârlionțarăți
  • încârlionțaserăți
  • ‑ncârlionțaserăți
  • încârlionțaseți
  • ‑ncârlionțaseți
a III-a (ei, ele)
  • încârlionțează
  • ‑ncârlionțează
 (să)
  • încârlionțeze
  • ‑ncârlionțeze
  • încârlionțau
  • ‑ncârlionțau
  • încârlionțară
  • ‑ncârlionțară
  • încârlionțaseră
  • ‑ncârlionțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încârlionța, încârlionțezverb

etimologie:
  • În + cârlionța DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.