10 definiții pentru încătușare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCĂTUȘARE, încătușări, s. f. Acțiunea de a încătușa și rezultatul ei. – V. încătușa.
ÎNCĂTUȘARE, încătușări, s. f. Acțiunea de a încătușa și rezultatul ei. – V. încătușa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încătușare sf [At: DA ms / Pl: ~șări, (reg) ~șeri / E: încătușa] 1-2 Legare a cuiva (cu cătușe sau) cu lanțuri. 3 (Fig) Acaparare. 4-5 (Șfg) Frustrare de libertate (spirituală).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCĂTUȘARE, încătușări, s. f. Acțiunea de a încătușa. (Fig.) Sub regele Carol s-au ferecat lanțurile încătușării a șase milioane de robi. COCEA, P. 26.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
încătușare s. f., g.-d. art. încătușării; pl. încătușări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
încătușare s. f., g.-d. art. încătușării; pl. încătușări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încătușare s. f., g.-d. art. încătușării; pl. încătușări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCĂTUȘARE s. ferecare, înlănțuire, legare. (~ unui deținut.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNCĂTUȘARE s. ferecare, înlănțuire. (~ unui deținut.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Încătușare ≠ dezlănțuire
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ÎNCĂTUȘÁRE (< încătușa) s. f. (GEOL.) Proces de adâncire a căii unui râu între doi versanți abrupți și relativ apropiați, rezultând o vale în formă de chei, canion sau defileu.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
încătușare, încătușărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a încătușa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ferecare legare înlănțuire antonime: dezlănțuire
- Sub regele Carol s-au ferecat lanțurile încătușării a șase milioane de robi. COCEA, P. 26.
-
etimologie:
- încătușa DEX '98 DEX '09