17 definiții pentru îngreuna
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNGREUNA, îngreunez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face mai greu; a (se) îngreuia, a (se) împovăra. ♦ Tranz. Fig. A produce o senzație de greutate, de apăsare. 2. Tranz. Fig. A face ca ceva să devină anevoios, greu de îndeplinit; a îngreuia. [Pr.: -gre-u-. – Prez. ind. și: îngreun] – Probabil lat. *in-grevinare.
ÎNGREUNA, îngreunez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face mai greu; a (se) îngreuia, a (se) împovăra. ♦ Tranz. Fig. A produce o senzație de greutate, de apăsare. 2. Tranz. Fig. A face ca ceva să devină anevoios, greu de îndeplinit; a îngreuia. [Pr.: -gre-u-. – Prez. ind. și: îngreun] – Probabil lat. *in-grevinare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îngreuna [At: DOSOFTEI, V. S. 125/1 / V: ~rău~, ~eona / Pzi: îngreun, ~nez / E: ns cf lat ingrevinare] 1-4 vtr A (se) îngreuia (1-4). 5 vt (Șfg) A apăsa. 6-11 vtr A (se) îngreuia (6-11). 12 vt A moleși. 13 vt (Fig) A copleși. 14-18 vtr A (se) îngreuia (14-18). 19 vr (Înv) A se supăra. 20 vr (Reg) A se îmbăta. 21 vr (D. starea sănătății) A se înrăutăți. 22 vr (Olt) A avea indigestie. 23 vr (Olt) A avea stomacul deranjat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNGREUNA, îngreunez, vb. I. Tranz. 1. A împovăra. A îngreunat calul cu multe poveri. ◊ Refl. Plantele se îngreunează de stropi. CAMILAR, TEM. 304. 2. Fig. A face ca ceva să pară greu, să producă senzația de apăsare. Un miros puternic de chiparose îngreuna aerul. ANGHEL, PR. 65. Miroase-adormitoare văzduhul îl îngreun’, Căci vîntul adunat-a de flori de tei troiene. EMINESCU, O. I 97. 3. A face să fie anevoios, greu de îndeplinit, greu de suportat. În schițele marilor maeștri nici un amănunt de prisos, nici un element străin nu îngreunează desfășurarea acțiunii. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 2/5. – Pronunțat: -gre-u-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNGREUNA ~ez tranz. 1) A face să se îngreuneze. 2) rar A încărca cu greutăți mari. 3) fig. A face să devină greu de îndeplinit; a complica. 4) pop. A lăsa gravidă. /<lat. ingrevinare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎNGREUNA mă ~ez intranz. A deveni (mai) greu. /<lat. ingrevinare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îngreunà (îngreuià) v. 1. a încărca cu greu: casa s’a mai îngreunat cu un mâncău CR. 2. fig. a face greoiu: a-și îngreuna stilul. [Lat. *GREVINARE (din GREVIS = GRAVIS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îngrăuna v vz îngreuna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îngreona v vz îngreuna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îngreunéz v. tr. (lat. *in-grévino, -áre, d. *grĕvis îld. grăvis, greŭ). Fac grea, gravidă. – Uniĭ zic și îngreunez îld. îngreuĭez, ceĭa ce e rar și urît.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îngreuna (a ~) (desp. -gre-u-) vb., ind. prez. 1 sg. îngreunez, 3 îngreunează; conj. prez. 1 sg. să îngreunez, 3 să îngreuneze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îngreuna (a ~) (-gre-u-) vb., ind. prez. 3 îngreunează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îngreuna vb. (sil. -gre-u-), ind. prez. 1 sg. îngreunez, 3 sg. și pl. îngreunează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNGREUNA vb. v. însărcina.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNGREUNA vb. v. împovăra.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNGREUNA vb. a împovăra, (înv.) a însărcina. (A ~ o vită.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îngreuna vb. v. ÎNSĂRCINA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A (se) îngreuna ≠ a (se) ușura
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: în-gre-u-na
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT2) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
îngreuna, îngreunezverb
- 1. A (se) face mai greu; a (se) îngreuia, a (se) împovăra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A îngreunat calul cu multe poveri. DLRLC
- Plantele se îngreunează de stropi. CAMILAR, TEM. 304. DLRLC
- 1.1. A produce o senzație de greutate, de apăsare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un miros puternic de chiparose îngreuna aerul. ANGHEL, PR. 65. DLRLC
- Miroase-adormitoare văzduhul îl îngreun’, Căci vîntul adunat-a de flori de tei troiene. EMINESCU, O. I 97. DLRLC
-
-
- 2. A face ca ceva să devină anevoios, greu de îndeplinit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îngreuia
- În schițele marilor maeștri nici un amănunt de prisos, nici un element străin nu îngreunează desfășurarea acțiunii. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 2/5. DLRLC
-
etimologie:
- *in-grevinare DEX '09 DEX '98