opțiuni
  • info

10 definiții pentru înrobi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNROBI, înrobesc, vb. IV. Tranz. A supune, a robi, a subjuga, a aservi. – În + rob.

ÎNROBI, înrobesc, vb. IV. Tranz. A supune, a robi, a subjuga, a aservi. – În + rob.

înrobi vt [At: DA ms / Pzi: ~besc / E: în- + rob] A subjuga.

ÎNROBI, înrobesc, vb. IV. Tranz. A supune, a aservi; a robi. În goană după obținerea de profituri maxime, imperialiștii înrobesc și jefuiesc tot mai mult popoarele din aceste țări. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2564.

A ÎNROBI ~esc tranz. (popoare, țări, teritorii) A lua în stăpânire (prin putere armată); a face să piardă independența; a supune; a îngenunchea; a subjuga; a aservi; a înfeuda. /în + a robi

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înrobi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înrobesc, 3 sg. înrobește, imperf. 1 înrobeam; conj. prez. 1 sg. să înrobesc, 3 să înrobească

înrobi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înrobesc, imperf. 3 sg. înrobea; conj. prez. 3 să înrobească

înrobi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înrobesc, imperf. 3 sg. înrobea; conj. prez. 3 sg. și pl. înrobească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNROBI vb. 1. a robi, (înv.) a prăda. (A ~ un prizonier.) 2. v. subjuga.

ÎNROBI vb. 1. a robi, (înv.) a prăda. (A ~ un prizonier.) 2. a aservi, a robi. a subjuga, a supune, (fig.) a înfeuda, a îngenunchea. (A ~ un popor străin.)

A înrobi ≠ a dezrobi, a elibera

Intrare: înrobi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înrobi
  • ‑nrobi
  • înrobire
  • ‑nrobire
  • înrobit
  • ‑nrobit
  • înrobitu‑
  • ‑nrobitu‑
  • înrobind
  • ‑nrobind
  • înrobindu‑
  • ‑nrobindu‑
 singular plural
  • înrobește
  • ‑nrobește
  • înrobiți
  • ‑nrobiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înrobesc
  • ‑nrobesc
 (să)
  • înrobesc
  • ‑nrobesc
  • înrobeam
  • ‑nrobeam
  • înrobii
  • ‑nrobii
  • înrobisem
  • ‑nrobisem
a II-a (tu)
  • înrobești
  • ‑nrobești
 (să)
  • înrobești
  • ‑nrobești
  • înrobeai
  • ‑nrobeai
  • înrobiși
  • ‑nrobiși
  • înrobiseși
  • ‑nrobiseși
a III-a (el, ea)
  • înrobește
  • ‑nrobește
 (să)
  • înrobească
  • ‑nrobească
  • înrobea
  • ‑nrobea
  • înrobi
  • ‑nrobi
  • înrobise
  • ‑nrobise
plural I (noi)
  • înrobim
  • ‑nrobim
 (să)
  • înrobim
  • ‑nrobim
  • înrobeam
  • ‑nrobeam
  • înrobirăm
  • ‑nrobirăm
  • înrobiserăm
  • ‑nrobiserăm
  • înrobisem
  • ‑nrobisem
a II-a (voi)
  • înrobiți
  • ‑nrobiți
 (să)
  • înrobiți
  • ‑nrobiți
  • înrobeați
  • ‑nrobeați
  • înrobirăți
  • ‑nrobirăți
  • înrobiserăți
  • ‑nrobiserăți
  • înrobiseți
  • ‑nrobiseți
a III-a (ei, ele)
  • înrobesc
  • ‑nrobesc
 (să)
  • înrobească
  • ‑nrobească
  • înrobeau
  • ‑nrobeau
  • înrobiră
  • ‑nrobiră
  • înrobiseră
  • ‑nrobiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înrobi, înrobescverb

  • 1. Aservi, robi, subjuga, supune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aservi robi subjuga supune antonime: dezrobi elibera
    • format_quote În goană după obținerea de profituri maxime, imperialiștii înrobesc și jefuiesc tot mai mult popoarele din aceste țări. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2564. DLRLC
etimologie:
  • În + rob DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.