8 definiții pentru întrepătrundere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNTREPĂTRUNDERE, întrepătrunderi, s. f. Acțiunea de a se întrepătrunde și rezultatul ei. – V. întrepătrunde.
ÎNTREPĂTRUNDERE, întrepătrunderi, s. f. Acțiunea de a se întrepătrunde și rezultatul ei. – V. întrepătrunde.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
întrepătrundere sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: întrepătrunde] 1 Pătrundere reciprocă. 2 (Fig) Amestecare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNTREPĂTRUNDERE, întrepătrunderi, s. f. Acțiunea de a se întrepătrunde și rezultatul ei; pătrundere reciprocă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
întrepătrundere (desp. -pă-trun-) s. f., g.-d. art. întrepătrunderii; pl. întrepătrunderi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
întrepătrundere (-pă-trun-) s. f., g.-d. art. întrepătrunderii; pl. întrepătrunderi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
întrepătrundere s. f. pătrundere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNTREPĂTRUNDERE s. interpenetrație, osmoză.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNTREPĂTRUNDERE s. interpenetrație.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -pă-trun-
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
întrepătrundere, întrepătrunderisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a se întrepătrunde și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- întrepătrunde DEX '09 DEX '98