opțiuni
  • info

8 definiții pentru întronare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNTRONARE, întronări, s. f. Acțiunea de a întrona. – V. întrona.

ÎNTRONARE, întronări, s. f. Acțiunea de a întrona. – V. întrona.

întronare sf [At: IORGA, L. II, 553 / V: in~, ~nire / Pl: ~nări / E: întrona] 1 Urcare pe tron ca domn, rege, împărat Si: încoronare, înscăunare, (înv) întronație. 2 (Fig) Înstăpânire. 3 Statornicire. 4 Instaurare. 5 (Fig) Așternere.

ÎNTRONARE s.f. Acțiunea de a întrona și rezultatul ei. [< întrona].

întronire sf vz întronare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

întronare s. f., pl. întronări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNTRONARE s. v. înscăunare.

ÎNTRONARE s. v. instaurare, stabilire.

ÎNTRONARE s. înscăunare, învestire, proclamare, ungere. (După ~ domnitorului.)

Intrare: întronare
întronare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întronare
  • ‑ntronare
  • întronarea
  • ‑ntronarea
plural
  • întronări
  • ‑ntronări
  • întronările
  • ‑ntronările
genitiv-dativ singular
  • întronări
  • ‑ntronări
  • întronării
  • ‑ntronării
plural
  • întronări
  • ‑ntronări
  • întronărilor
  • ‑ntronărilor
vocativ singular —
plural —
întronire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

întronare, întronărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi întrona DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.