opțiuni

3 definiții pentru întăfoșare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întăfoșa vtr [At: CIAUȘANU, V. / Pzi: ~șez / E: nct] (îrg) A se înfofoli.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

întăfoșare s.f. (reg.) încotoșmănare, înfofolire, încotoșmare, încroșnare, îmboldorire.

întăfoșa vb. I (reg.) a (se) îmbrăca bine: de iarnă, cu nouă cojoace (ca baba Dochia); a (se) încotoșmăna, a (se) încotoșma, a (se) încroșna, a (se) îmboldori, a (se) înfofoli.

Intrare: întăfoșare
întăfoșare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întăfoșare
  • ‑ntăfoșare
  • întăfoșarea
  • ‑ntăfoșarea
plural
  • întăfoșări
  • ‑ntăfoșări
  • întăfoșările
  • ‑ntăfoșările
genitiv-dativ singular
  • întăfoșări
  • ‑ntăfoșări
  • întăfoșării
  • ‑ntăfoșării
plural
  • întăfoșări
  • ‑ntăfoșări
  • întăfoșărilor
  • ‑ntăfoșărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)