9 definiții pentru învelit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNVELIT1 s. n. Faptul de a (se) înveli; învelire. – V. înveli.
ÎNVELIT1 s. n. Faptul de a (se) înveli; învelire. – V. înveli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
învelit1 sn [At: MARIAN, NA. 12 / V: (înv) ~văl~ / Pl: ~uri / E: înveli] 1-10 Învelire (1-10).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVELIT s. n. Faptul de a (se) înveli; învelire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
învălit1 sn vz învelit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
învelit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
învelit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
învelit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNVELIT s. 1. v. învelire. 2. v. îmbrăcare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNVELIT s. 1. acoperire, înfășurare, învelire, (pop.) învăluire. (~ cuiva cu un pled.) 2. acoperire, imbrăcare, învelire. (~ unui caiet.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: învelit (s.n.)
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
învelitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a (se) înveli. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: acoperire îmbrăcare înfășurare învelire învăluire
etimologie:
- înveli DEX '09 DEX '98