opțiuni
  • info

8 definiții pentru învălătucire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVĂLĂTUCIRE, învălătuciri, s. f. Acțiunea de a (se) învălătuci și rezultatul ei; vălătuceală. – V. învălătuci.

ÎNVĂLĂTUCIRE, învălătuciri, s. f. Acțiunea de a (se) învălătuci și rezultatul ei; vălătuceală. – V. învălătuci.

învălătucire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: învălătuci] 1-2 Strângere sub formă de (ghem sau) sul Si: învălătucit1 (1-2). 3 (Reg) Împiedicare în mers Si: învălătucit1) 4 Operație de construire a pereților caselor țărănești din vălătuci Și# învălătucit^{1 (4).

ÎNVĂLĂTUCIRE, învălătuciri, s. f. Acțiunea de a învălătuci și rezultatul ei; p. ext. construirea pereților unei case (țărănești) din vălătuci. Arhitrava orizontală este... terminată la cele două capete ale ei cu învălătuciri aurite. CAMIL PETRESCU, O. II 409.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

învălătucire s. f., g.-d. art. învălătucirii; pl. învălătuciri

învălătucire s. f., g.-d. art. învălătucirii; pl. învălătuciri

învălătucire s. f., g.-d. art. învălătucirii; pl. învălătuciri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVĂLĂTUCIRE s. v. încolăcire.

ÎNVĂLĂTUCIRE s. încolăcire, înfășurare, răsucire, sucire, (rar) încolăceală, încolăcitură, vălătuceală. (~ unui obiect flexibil în jurul...)

Intrare: învălătucire
învălătucire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învălătucire
  • ‑nvălătucire
  • învălătucirea
  • ‑nvălătucirea
plural
  • învălătuciri
  • ‑nvălătuciri
  • învălătucirile
  • ‑nvălătucirile
genitiv-dativ singular
  • învălătuciri
  • ‑nvălătuciri
  • învălătucirii
  • ‑nvălătucirii
plural
  • învălătuciri
  • ‑nvălătuciri
  • învălătucirilor
  • ‑nvălătucirilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învălătucire, învălătucirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) învălătuci și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: vălătuceală încolăcire
    • format_quote Arhitrava orizontală este... terminată la cele două capete ale ei cu învălătuciri aurite. CAMIL PETRESCU, O. II 409. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Construirea pereților unei case (țărănești) din vălătuci. DLRLC
etimologie:
  • vezi învălătuci DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.