opțiuni
  • info

8 definiții pentru șerpuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘERPUIRE, șerpuiri, s. f. Faptul de a șerpui; șerpuială; sinuozitate. – V. șerpui.

ȘERPUIRE, șerpuiri, s. f. Faptul de a șerpui; șerpuială; sinuozitate. – V. șerpui.

șerpuire sf [At: FILIMON, O. II, 161 / Pl: ~ri / E: șerpui] 1 Formare (în mișcare) a unei linii unduitoare Si: (rar) șerpuială (1), șerpuit1 (1). 2 (Ccr) Linie unduitoare Si: sinuozitate, (rar) șerpuială (2), șerpuit1 (2). 3 Străbatere a ceva cu linii ondulate Si: (rar) șerpuială (3), șerpuit1 (3).

ȘERPUIRE, șerpuiri, s. f. Acțiunea de a șerpui și rezultatul ei; linie șerpuitoare. Rîul Teleorman e linie de hotar din partea asta! rosti Grigore, ridicîndu-se în trăsură și indicînd cu mîna șerpuirea ușoară a văii. REBREANU, R. I 71. Vedeam pe șerpuirea albă în largul drumului de țară Un om bătrîn ducînd povara unei vieți nemîngîiete. GOGA, C. P. 10. În șerpuiri largi se îndoaie strălucitorul rîu, printre munții întunecați de codru. VLAHUȚĂ, O. A. 415.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șerpuire s. f., g.-d. art. șerpuirii; pl. șerpuiri

șerpuire s. f., g.-d. art. șerpuirii; pl. șerpuiri

șerpuire s. f., g.-d. art. șerpuirii; pl. șerpuiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘERPUIRE s. v. cotitură.

ȘERPUIRE s. cot, cotitură, curbă, întorsătură, întortochetură, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, șerpuitură, (rar) îndoitură, (pop.) cîrmeală, cîrnitură, întorsură, sucitură, (Olt. și Ban.) covei. (~ a unui drum.)

Intrare: șerpuire
șerpuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șerpuire
  • șerpuirea
plural
  • șerpuiri
  • șerpuirile
genitiv-dativ singular
  • șerpuiri
  • șerpuirii
plural
  • șerpuiri
  • șerpuirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șerpuire, șerpuirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a șerpui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cotitură sinuozitate șerpuială
    • format_quote Rîul Teleorman e linie de hotar din partea asta! rosti Grigore, ridicîndu-se în trăsură și indicînd cu mîna șerpuirea ușoară a văii. REBREANU, R. I 71. DLRLC
    • format_quote Vedeam pe șerpuirea albă în largul drumului de țară Un om bătrîn ducînd povara unei vieți nemîngîiete. GOGA, C. P. 10. DLRLC
    • format_quote În șerpuiri largi se îndoaie strălucitorul rîu, printre munții întunecați de codru. VLAHUȚĂ, O. A. 415. DLRLC
etimologie:
  • vezi șerpui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.