18 definiții pentru șoldan
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
- specializate (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘOLDAN, șoldani, s. m. Pui de iepure, până la un an. ♦ Fig. (Ir.) Epitet pentru un copil sau un tânăr; tinerel. – Cf. magh. süldö.
ȘOLDAN, șoldani, s. m. Pui de iepure, până la un an. ♦ Fig. (Ir.) Epitet pentru un copil sau un tânăr; tinerel. – Cf. magh. süldö.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șoldan3, ~ă a [At: CHEST. V, 76/38 / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Mol; Trs; d. oi) Care împunge.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șoldan2, ~ă a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i, ~e / E: șold1 + -an] (Rar) Cu șolduri1 (1) mari.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șoldan1 sm [At: ALECSANDRI, T. 517 / V: (sst) ~lcan / Pl: ~i / E: ns cf mg süldö] 1 (Trs; Mar) Purcel (gras) de câteva luni. 2 (Reg) Porc castrat. 3 (Reg) Pui de iepure, până la un an. 4 (Pop; prt; îs) ~ viteazul Om fricos. 5 (Reg; rar) Păduche mare. 6 (Pop; fig; irn) Tânăr.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘOLDAN, șoldani, s. m. 1. Nume dat iepurilor tineri (pînă la un an). De jos, de la picior, Fără veste văd că-mi sare Un șoldan cît un vițel. TOPÎRCEANU, M. 29. Cînd deodată s-arată șoldanul cu urechile ciulite sau vulpea cu coada tîrîș. ODOBESCU, S. III 42. La ce te mai faci viclean, Că ți-oi trage-un iartagan De-i sări ca un șoldan. ALECSANDRI, P. P. 87. ◊ (Adjectival) Vasilică plecase de dimineață de acasă... însoțit de doi ogari, ca să prindă iepuri șoldani, adică pui mari. CONTEMPORANUL, IV 298. 2. Fig. Om tînăr; tinerel, copil. V. mînz. Doar n-am orbii găinilor ca să mă-ndrăgesc de-un șoldan ca dînsu. ALECSANDRI, T. 708.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘOLDAN ~i m. 1) Pui de iepure până la un an. 2) Personă lipsită de experiență. /cf. ung. süldö
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șoldan m. Mold. 1. vătuiu: mânz ce fuge ca șoldanul POP.; 2. fig. (ironic) tinerel: să mă ’ndârjesc de un șoldan ca dânsul AL. [Ung. SÜLDÖ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) șoldán și (Trans.) șuldéŭ m. (ung. süldö, ĭepure tînăr. P. sufix, cp. cu bădăran). Puĭ de ĭepure adult (pe cînd vătuĭ, e mic). Fig. Iron. Tinerel: măĭ șoldane! V. lupan.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) șoldán, -ă adj. (d. șold). Fam. Cu șoldurĭ marĭ: o femeĭe șoldană. S. m. Iron. Păduche gras.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șolcan1 sm vz șoldan1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șoldan (iepure) s. m., pl. șoldani
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șoldan (iepure) s. m., pl. șoldani
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șoldan s. m., pl. șoldani
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șoldan (-ni), s. m. – Iepuraș, pui de iepure. Mag. süldő (Cihac, II, 528).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șoldan2, -ă, adj. (reg.; despre oi) care împunge.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șoldan1, șoldani, s.m. (reg.) 1. pui de iepure până la un an; vătui. 2. (ir.) tinerel, copil. 3. purcel gras de câteva luni. 4. (fig.) păduche mare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șoldan, șoldani, s.m. – Purcel (gras) de câteva luni. (Trans., Maram.) ♦ (onom.) Șoldan, nume de familie în Maramureș. – Din magh. süldö „purcel” (MDA); din șold + suf. -an (DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șoldan, -i, s.m. – Purcel (gras) de câteva luni. Atestat în Trans. și Maram. – Din magh. süldö (MDA).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
șoldan, șoldanisubstantiv masculin
- 1. Pui de iepure, până la un an. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De jos, de la picior, Fără veste văd că-mi sare Un șoldan cît un vițel. TOPÎRCEANU, M. 29. DLRLC
- Cînd deodată s-arată șoldanul cu urechile ciulite sau vulpea cu coada tîrîș. ODOBESCU, S. III 42. DLRLC
- La ce te mai faci viclean, Că ți-oi trage-un iartagan De-i sări ca un șoldan. ALECSANDRI, P. P. 87. DLRLC
- Vasilică plecase de dimineață de acasă... însoțit de doi ogari, ca să prindă iepuri șoldani, adică pui mari. CONTEMPORANUL, IV 298. DLRLC
-
- Doar n-am orbu găinilor ca să mă-ndrăgesc de-un șoldan ca dînsu. ALECSANDRI, T. 708. DLRLC
-
-
etimologie:
- süldö DEX '09 DEX '98