opțiuni
  • info

8 definiții pentru șperțuială

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘPERȚUIALĂ, șperțuieli, s. f. Faptul de a da sau de a primi șperț; mituială. – Șperțui + suf. -eală.

ȘPERȚUIALĂ, șperțuieli, s. f. Faptul de a da sau de a primi șperț; mituială. – Șperțui + suf. -eală.

șperțuială sf [At: BENIUC, M. C. I. , 480 / Pl: ~ieli / E: șperțui + -eală] (Fam) 1 Oferire de șperț (1) Si: mituire, (fam) șperț (2), șperțărie (1). 2 Primire de șperț (1) Si: mituire, (fam) șperț (3), șperțărie (2).

ȘPERȚUIALĂ, șperțuieli, s. f. Faptul de a da (sau de a primi) șperț; mituială.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șperțuială (fam.) s. f., g.-d. art. șperțuielii; pl. șperțuieli

șperțuială (fam.) s. f., g.-d. art. șperțuielii; pl. șperțuieli

șperțuială s. f., g.-d. art. șperțuielii; pl. șperțuieli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘPERȚUIALĂ s. v. mituire.

ȘPERȚUIALĂ s. mituială, mituire, (astăzi rar) sfănțuială, sfănțuire, (înv.) rușfetărie, (fig.) ungere. (~ unui funcționar incorect.)

Intrare: șperțuială
șperțuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șperțuială
  • șperțuiala
plural
  • șperțuieli
  • șperțuielile
genitiv-dativ singular
  • șperțuieli
  • șperțuielii
plural
  • șperțuieli
  • șperțuielilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șperțuială, șperțuielisubstantiv feminin

etimologie:
  • Șperțui + -eală. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.