dexonline

info

11 definiții pentru țingălău (clopot)

explicative DEX (8)
sinonime (2)
arhaisme și regionalisme (1)

Explicative DEX

țingălău [At: DRLU / V: ~gal~, ~galeu, ~ncă~, ~ghileu / Pl: ~lauă, ~laie sn, ~lăi sm / E: țing¹ + -ălău] (Reg) 1 sn Clopoțel făcut mai ales din bronz sau din aramă, care se atârnă la gâtul vitelor sau al oilor Si: (reg) țincar², țingăteu. 2 sn Clopoțel cu care se sună în biserică în anumite momente ale slujbei religioase. 3 sm (Orn; reg) Gușă-roșie (Erithacus rubecula rubecula).

❍ȚINGĂLĂU, ȚÎNGĂLĂU (pl. -lae) sn. Mold. Trans. Maram. 1 Clopot ce se atîrnă la gîtul vitelor ¶ 2 Clopot: la Rusalii, cînd se sfințește apa, fetele beau apă sfințită din țingălăul bisericii, ca să poată... cînta bine (GOR.) [comp. srb. cingara și ung. csengö].

țincălău² sn vz țingălău

țingalău sn vz țingălău

țingaleu sn vz țingălău

ținghileu sn vz țingălău

❍ȚÎNGĂLĂU 👉 ȚINGĂLĂU.

❍ZÎNGĂLĂU = ȚINGĂLĂU.

Sinonime

ȚINGĂLĂU s. v. balangă, clopot, talangă.

țingălău s. v. BALANGĂ. CLOPOT. TALANGĂ.

Arhaisme și regionalisme

țingălắu, țingălauă, s.n. Clopoțel, zurgălău: „Nici ai boi cu țingălauă” (Bârlea, 1924: 245). – Din țing + suf. -ălău.

Intrare: țingălău (clopot)

țingălău¹ (pl. -e) substantiv neutru

substantiv neutru (N46)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	țingălău	țingălăul țingălău‑
nominativ-acuzativ	plural	țingălaie	țingălaiele
genitiv-dativ	singular	țingălău	țingălăului
genitiv-dativ	plural	țingălaie	țingălaielor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

țincălău substantiv neutru

substantiv neutru (N46)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	țincălău	țincălăul
nominativ-acuzativ	plural	țincălaie	țincălaiele
genitiv-dativ	singular	țincălău	țincălăului
genitiv-dativ	plural	țincălaie	țincălaielor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

țingalău substantiv neutru

substantiv neutru (N46)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	țingalău	țingalăul
nominativ-acuzativ	plural	țingalaie	țingalaiele
genitiv-dativ	singular	țingalău	țingalăului
genitiv-dativ	plural	țingalaie	țingalaielor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

țingaleu substantiv neutru

substantiv neutru (N42)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	țingaleu	țingaleul
nominativ-acuzativ	plural	țingaleie	țingaleiele
genitiv-dativ	singular	țingaleu	țingaleului
genitiv-dativ	plural	țingaleie	țingaleielor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

ținghileu substantiv neutru

substantiv neutru (N42)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	ținghileu	ținghileul
nominativ-acuzativ	plural	ținghileie	ținghileiele
genitiv-dativ	singular	ținghileu	ținghileului
genitiv-dativ	plural	ținghileie	ținghileielor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

arată variantele

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

țingălău, țingălaiesubstantiv neutru

regional

1. Clopoțel făcut mai ales din bronz sau din aramă, care se atârnă la gâtul vitelor sau al oilor. MDA2

sinonime: balangă clopot talangă țincar
2. Clopoțel cu care se sună în biserică în anumite momente ale slujbei religioase. MDA2

etimologie:

țing + -ălău MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.