14 definiții pentru Alpi
din care- explicative (3)
- enciclopedice (11)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
Alpi pl. 1. munți înalți acoperiți cu zăpadă; 2. în special mare lanț de munți în Europa centrală, între Franța, Italia, Elveția, Germania și Austria; cel mai înalt pisc e Mont Blanc cu 4810 m.
Noric n. veche provincie romană pe Dunărea superioară; Alpi Norici, lanț al Alpilor între Italia și Austria.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Retici (Alpii) m. pl. numele munților Engadinului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ALPI, cel mai mare și mai înalt sistem muntos din Europa; se întinde între M. Mediterană (G. Genova) și SE Europei Centrale (Bazinul Vienei), pe c. 1.200 km. Lățime max.: 135-260 km. Cutați și puternic șariați în orogeneza alpină, au fost fragmentați datorită tectonicii active și eroziunii fluviatile. Glaciația cuaternară și actuală le-a imprimat un aspect specific (creste zimțate, văi și circuri glaciare etc.). Litologic, A. sînt constituiți din roci cristaline și metamorfice. Geomorfologic, se deosebesc sectoarele: Alpii Occidentali, care separă Franța de Italia, unde apar cele mai mari alt. din întreg sistemul (alt. max.: 4.807 m, vf. Mont Blanc din A. Savoiei); sînt formați din A. Maritimi, A. Cotici, A. Graici și A. Savoiei; Alpii Centrali (sau Elvețieni), în Elveția și N Italiei, constituiți din masive cristaline. Văile superioare ale Ronului și Rinului îi separă în două șiruri paralele; în S. A. Pennini, masivul Saint-Gothard și A. Lepontini, masivul Adula, A. Retici, masivul Örtler și masivul Bernina; în N, A. Bernezi, masivele Aar, A. Rhäticon și A. Silvretta; Alpii Orientali (sau Austrieci), formați din: M-ții Tauern Înalți și Tauern Joși. Paralel cu zona axială a A. Centrali se găsesc Prealpii, cu alt. mai mici. În N se desfășoară A. Vorarlberg, A. Allgäu, A. Salzburgului și Prealpii Austriei, iar în S se dezvoltă A. Lombarzi, A. Dolomitici, A. Veneției apoi A. Carnici, Karawanken și A. Iulieni. Numeroase trecători înlesnesc circulația între E și V, N și S Europei; Mont Genèvre (1.854 m), Mont Cenis (2.082 m), Micul Saint-Bernard (2.157 m), Marele Saint-Bernard (2.472 m), Simplon (2.009 m), Saint-Gothard (2.112 m), Bernina (2.330 m), Brenner (1.370 m). A. sînt străpunși și de numeroase tunele: Mont Cenis, Simplon, Saint-Gothard, Mont Blanc, Marele Saint-Bernard etc. Glaciația actuală foarte dezvoltată (4.140 km2), majoritatea ghețarilor găsindu-se în A. Occidentali (Aletsch, Mer de Glace etc.). Importantă reg. turistică.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALPII ALBANEZI, masiv muntos în V Pen. Balcanice (Albania), continuare a Alpilor Dinarici, cuprins între izv. rîurilor Drin și Drina. Alt. max.: 2.751 m (vf. Korab).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALPII AUSTRALIENI (GREAT DIVIDING RANGE), lanț muntos în SE Australiei. Cei mai înalți munți ai continentului, constituiți din roci sedimentare cu intruziuni granitice. Alt. max.: 2.228 m (vf. Kosciusko). Lungime c. 450 km.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALPII NEOZEELANDEZI, culme muntoasă în Noua Zeelandă (Insula de Sud). Alt. max.: 3.764 m (Mt. Cook). Numeroși ghețari. Lacuri glaciare. Parc național.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALPII SCANDINAVICI, sistem muntos în V Pen. Scandinave format în orogeneza caledoniană. Alt. max.: 2.472 m (vf. Glittertinden). Munți fragmentați de văi tectonice adînci, în zona superioară puternic neteziți de eroziune. În E sînt mărginiți de un podiș (400-700 m alt.) fragmentat de cursuri de apă paralele.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAVARIEI, Alpii~ culme muntoasă a Alpilor Nordici în S Germaniei între L. Constanța (la V) și Tirolul austriac (la E). Alt. max.: 2.963 m (vf. Zugspitze). Ramura sa vestică o constituie Alpii Allgäu.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARNICI, Alpii ~, masiv muntos în E Alpilor, la granița Austriei cu Italia; lungime: 120 km. Alt. max.: 2.780 m (vf. Hohe Warte). Alcătuit din șisturi cristaline, formează cumpăna de ape dintre bazinul Dravei și rîurile ce se varsă în G. Veneția.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DOLOMIȚI sau ALPII DOLOMITICI, masiv muntos calcaros și dolomitic în N Italiei între Adige și Piave. Lungime: 120 km. Alt. max.: 3/342 m (vf. Marmolada). Relief alpin cu creste și turnuri. Păduri de conifere și foioase. Turism.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
IULIENI, Alpii ~, culme muntoasă în NV Sloveniei, între cursul superior al râului Tagliamento și râul Sava. Alt. max.: 2.864 m (vf. Triglav). Alcătuiți din calcare dolomitice. Lacuri glaciare.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PENNINI, Alpii ~, culme muntoasă în Alpii Occidentali (Italia și Elveția), între pasurile Marele Saint-Bernard și Simplon. Alt. max.: 4.634 m (vf. Dufourspitze din masivul Monte Rosa). Ghețari. Turism.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RETICI, Alpii ~ (în fr. ALPES RHÉTIQUES; în italiană ALPI RETI; în germ. RÄTISCHE ALPEN [rétișe alpən]), grup de munți în Alpii Centrali (Elveția), între pasurile Splügen și Brenner, format din masivele Bernina, Ötztal, Silvretta, alcătuite din marne și calcare dolomitice. Alt. max.: 4.049 m (vf. Bernina). Acoperiți până la 2.0000-2.200 m cu păduri, apoi cu pășuni alpine (c. 2.500 m)și zăpezi. Parc Național.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv propriu (SP097MP) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |