2 definiții pentru Berenice
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
Berenice f. principesă izraelită, fiica lui Agripa, rege din Iudea, pe care Titu o duse la Roma, dar n’o luă de soție, ca să nu irite pe Romani.
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Berenice, soția lui Ptolemaeus al III-lea Euergetes. Ea și-a tăiat părul și l-a oferit în dar zeilor, cu rugămintea de a-i aduce teafăr înapoi soțul, plecat să lupte în Syria. Legenda spune că darul ei a fost transformat într-o constelație: Cosița Berenicei.
- sursa: Mitologic (1969)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: Berenice
Berenice
substantiv propriu (SP103FS) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |