ACATAFAZIE, acatafazii, s. f. Tulburare psihică constând în imposibilitatea respectării ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. – Din fr. acataphasie.

acatafazie sf [At: DEX² / Pl: ~ii / E: fr acataphasie] Dispunere greșită a cuvintelor în vorbire.

ACATAFAZIE, acatafazii, s. f. Dispunere greșită a cuvintelor în vorbire. – Din fr. acataphasie.

ACATAFAZIE s.f. Așezare greșită a cuvintelor în vorbire. [Gen. -iei. / < fr. acataphasie, cf. gr. a – fără, kataphasis – limbaj corect].

ACATAFAZIE s. f. 1. așezare greșită a cuvintelor în vorbire. 2. (med.) tulburare de comunicare verbală constând în dezacordul între ideație și vorbire. (< fr. acataphasie)

!acatafazie s. f., art. acatafazia, g.-d. art. acatafaziei

acatafazie s. f., art. acatafazia, g.-d. art. acatafaziei; pl. acatafazii, art. acatafaziile

acatafazie s. f., art. acatafazia, g.-d. art. acatafaziei; pl. acatafazii, art. acatafaziile

ACATAFAZÍE (< fr.) s. f. Tulburare psihică constând în imposibilitatea respectării ordinii corecte a cuvintelor în vorbire.