opțiuni
  • info

16 definiții pentru agarean

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AGAREAN, agareni, s. m. (Înv.) Păgân, turc sau tătar; mahomedan. [Var.: agarinean s. m.] – Din sl. agarĕaninŭ.

AGAREAN, agareni, s. m. (Înv.) Păgân, turc sau tătar; mahomedan. [Var.: agarinean s. m.] – Din sl. agarĕaninŭ.

agarean sm [At: PSALT. 269/19 / V: (înv) ~rinean / P: ~re-an / Pl: ~reni / E: vsl агарининь] (Înv) 1 Descendent al lui Agar. 2 Cel care făcea parte din tribul agarenilor. 3-4 Păgân (turc sau tătar).

‡AGAREAN, ‡AGARINEAN sm. Păgîn, necredincios (vorb. mai ales de Turci și Tătari): care preot va lua jertva ereticului sau a Agareanului sau va boteza copilul lui, aceluia poruncesc să i se ia darul (PRV.-MB.); Ștefan muie gîrbița și înfrînse trufia spurcaților Agareni (ISP.) [vsl. agarěninŭ].

AGAREAN, agareni, s. m. (Învechit și popular) Păgîn, necreștin, (în special) mahomedan; agarinean. A mințit... vînzînd agarenilor o țară creștină, deoarece jurase a căuta să aducă la creștinătate pe păgîni. ISPIRESCU, M. V. 39.

AGAREAN, agareni, s. m. (Înv.) Păgîn; mahomedan. [Var.: agarinean s. m.] – Slav (v. sl. agarĕaninŭ).

agareán, -ncă s. (vsl. agarĭenínu). Vechĭ. Păgîn.

AGARINEAN s. m. v. agarean.

AGARINEAN s. m. v. agarean.

AGARINEAN s. m. v. agarean.

agarinean sm vz agarean

AGARINEAN, agarineni, s. m. (Învechit) Agarean.

Agareni pl. numele biblic dat Mahomedanilor (și în special al Turcilor) cari s’ar trage dela Ismail: o de trei ori afurisiți Agareni! FIL.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

agarean (desp. -rean) (înv.) s. m., pl. agareni

agarean (-rean) (înv.) s. m., pl. agareni

agarean s. m. (sil. -rean), pl. agareni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AGAREAN s. v. mahomedan, musulman, necredincios, păgân.

agarean s. v. MAHOMEDAN. MUSULMAN. NECREDINCIOS. PĂGÎN.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

agarean (-nă), adj. – Păgîn, necredincios. – Sl. agarĕninŭ (< ngr. ἀγαρήνος) de la numele Agar (Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 338). – Der. agarenie, s. f. (înv., idolatrie, păgînitate); agarinesc, adj. (înv., păgîn).

Intrare: agarean
  • silabație: a-ga-rean info
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agarean
  • agareanul
  • agareanu‑
plural
  • agareni
  • agarenii
genitiv-dativ singular
  • agarean
  • agareanului
plural
  • agareni
  • agarenilor
vocativ singular
  • agareanule
  • agarene
plural
  • agarenilor
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agarinean
  • agarineanul
  • agarineanu‑
plural
  • agarineni
  • agarinenii
genitiv-dativ singular
  • agarinean
  • agarineanului
plural
  • agarineni
  • agarinenilor
vocativ singular
  • agarineanule
  • agarinene
plural
  • agarinenilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

agarean, agarenisubstantiv masculin
agareancă, agarencesubstantiv feminin

învechit
  • 1. Mahomedan, musulman, necredincios, necreștin, păgân, turc, tătar. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mahomedan musulman necredincios necreștin păgân turc tătar
    • format_quote A mințit... vînzînd agarenilor o țară creștină, deoarece jurase a căuta să aducă la creștinătate pe păgîni. ISPIRESCU, M. V. 39. DLRLC
  • 2. Descendent al lui Agar. MDA2
  • 3. Cel care făcea parte din tribul agarenilor. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.