12 definiții pentru alarmist (adj.)
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALARMIST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; (persoană) care se alarmează ușor; sperios, timorat, panicard, înfricoșat. 2. Adj. (Despre vorbe, știri etc.) Care provoacă panică, care îngrozește. – Din fr. alarmiste.
alarmist, ~ă [At: DA / Pl: ~iști, ~e / E: fr alarmiste] 1-2 smf, a (Persoană) care împrăștie, intenționat, știri alarmante, adesea inventate. 3-4 smf, a (Persoană) care se alarmează ușor. 5 a (D. vorbe, știri etc.) Care provoacă panică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALARMIST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj., (Persoană) care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; (persoană) care se alarmează ușor; sperios, timorat, panicard, înfricoșat. 2. Adj. (Despre vorbe, știri etc.) Care provoacă panică, care îngrozește. – Din fr. alarmiste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALARMIST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f. Persoană care împrăștie intenționat știri alarmante și adesea inventate (cu scopul de a produce panică); persoană care se sperie ușor, se lasă lesne cuprinsă de panică, exagerează o primejdie sau o veste rea. ◊ (Adjectival; despre vorbe, știri etc.) Care sperie, care produce panică. V. alarmant. Zvonuri alarmiste.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALARMIST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f. Persoană care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; persoană care se alarmează ușor. ♦ (Adjectival, despre vorbe, știri etc.) Care produce panică. – Fr. alarmiste.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALARMIST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care răspîndește știri alarmante (cu intenția de a produce panică); (cel) care se alarmează repede, sperios; timorat; înfricoșat. ♦ (Despre știri) Care alarmează, îngrozește, care produce panică. V. alarmant. [Cf. fr. alarmiste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALARMIST, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care răspândește știri alarmante; (cel) care se alarmează repede; sperios. II. adj. (despre știri) alarmant. (< fr. alarmiste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ALARMIST1 ~stă (~ști, ~ste) (despre știri) Care produce panică; care alarmează. Zvonuri ~ste. /<fr. alarmiste
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*alarmíst, -ă adj. (d. alarmă). Care are obiceĭ să răspîndească veștĭ alarmante: ziar alarmist.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
alarmist adj. m., s. m., pl. alarmiști; adj. f., s. f. alarmistă, pl. alarmiste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alarmist adj. m., s. m., pl. alarmiști; adj. f., s. f. alarmistă, pl. alarmiste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alarmist s. m., adj. m., pl. alarmiști; f. sg. alarmistă, pl. alarmiste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
alarmist, alarmistăadjectiv
- 1. Care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; care se alarmează ușor. DEX '09 MDA2 DEX '98 DNsinonime: panicard sperios timorat înfricoșat
- 2. (Despre vorbe, știri etc.) Care provoacă panică, care îngrozește. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: alarmant
- Zvonuri alarmiste. DLRLC
-
etimologie:
- alarmiste DEX '09 MDA2 DEX '98 DN