albedo sn [At: DN³ / E: fr albedo] (Fiz) Mărime fotometrică egală cu raportul dintre intensitatea luminii radiate difuz de pe un corp și intensitatea luminii care cade pe acel corp.

ALBEDO s.n. (Fiz.) Mărime fotometrică egală cu raportul dintre intensitatea luminii radiate difuz de un corp și intensitatea luminii care cade pe acel corp. [< fr. albédo, cf. lat. albedo – albeață].

ALBEDO s. n. mărime fotometrică, raportul dintre energia luminoasă radiată de un corp și cea primită. (< fr. albédo, lat. albedo)

albedo s. n. (tehn.) ◊ „Aceste geamuri lasă să treacă totul: razele directe ale soarelui, soarele difuzat prin nori și chiar soarele reflectat de suprafața solului, mai ales după ce a căzut zăpada. Specialiștii numesc acest fenomen albedo, ceea ce înseamnă coeficientul de reflectare a solului care se adaugă rezervelor directe sau difuze.” Cont. 25 I 74 p. 10 (din fr. albédo, engl., germ., rus. albedo; DTP; DEX, DN3)

albedo (fiz.) s. n., art. albedoul

albedo s. n., art. albedoul

albedo s. n., art. albedoul