4 definiții pentru amușului
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
amușului vtr(a) [At: REV. CRIT. I, 235 / V: m~, mușlui, mușuli / Pzi: ~iesc / E: ns cf mușina] (Reg) 1 (D. câini de vânătoare) A adulmeca urma vânatului. 2 (Îf musului, mușlui) A adulmeca.
❍AMUȘULUI (-uesc) vb. tr. Trans. (FR.-CDR.) = MUȘLUI.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
amușuluĭésc, V. mușluĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mușluĭésc v. intr. și tr. (var. din moșmonesc, moșcodesc. Cp. și cu molfăĭesc și ung. pesletni, a hoĭnări). Nord. Miros, adulmec, scotocesc, cotelesc, scromolesc umblînd după mîncare (ca porcu și cînele). – În Tel. bușluĭesc, (rev. I. Crg. 5, 220), în Meh. mufluĭesc, în Pt. mușuluĭesc, în Trans. amușuluĭesc (Sov. 236). Și mujluĭesc și (vest) múșin, a -á. V. mișun 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: amușului
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)