13 definiții pentru anasâna
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANASÂNA loc. adv. Cu anasâna = cu forța. – Din tc. anasını.
anasâna i [At: DIONISIE, C., ap. HEM 1159 / V: (înv) ~sâni (~sini)[1] / E: tc anasyny] 1 (Tcm) Înjurătură trivială atribuită turcilor. 2 (Mun, Mol; pop; îe) A lua, a duce, a aduce sau a trimite etc. (pe cineva sau ceva) cu ~ A lua, a duce, a aduce etc. cu sila. corectat(ă)
- ~sâni (~sini) → ~sâni (~sini) — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANASÂNA s. f. (Reg.; în expr.) A lua (sau a duce, a aduce etc.) cu anasâna = a lua (sau a duce, a aduce etc.) cu forța. – Din tc. anasını.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
anasâni i vz anasâna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
anasini i vz anasâna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hanasâna i vz anasâna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANASÎNA s. f. (Numai în expr.) A lua (sau a duce, a aduce etc.) cu anasîna = a lua (sau a duce etc.) cu forța, cu sila, fără voia celui interesat. Gospodarii trimiși la gară cam cu anasîna s-or împăca ei, de bună seamă că s-or împăca. GALAN, Z. R. 280. Oamenii aduși cu anasîna își dau seama că și ziua de azi au pierdut-o de-a surda. PAS, L. I 289. Se duce iar la ostrovul nostru să mai prindă o știucă, poate și mai mare decît aceea pe care i-o luase cu anasîna domnul căpitan. SADOVEANU, N. F. 167.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANASÎNA s. f. (Reg.; în expr.) A lua (sau a duce, a aduce etc.) cu anasîna = a lua (sau a duce etc.) cu forța. – Tc. anasını.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
anasâna (cu ~) (reg., înv.) loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
anasâna (cu ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
anasâna interj., s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
anasîna, interj. – Înjurătură în turcă. – Cu anasîna, cu forța. – Megl. anasaná. Tc. anasini „mater eius” (DAR).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
cu anasâna expr. (pop.) forțat, cu de-a sila.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F999) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
anasânasubstantiv feminin invariabil
- Cu anasâna = cu forța. DEX '09
- A lua (sau a duce, a aduce etc.) cu anasâna = a lua (sau a duce, a aduce etc.) cu forța. DEX '98 DLRLC
- Gospodarii trimiși la gară cam cu anasîna s-or împăca ei, de bună seamă că s-or împăca. GALAN, Z. R. 280. DLRLC
- Oamenii aduși cu anasîna își dau seama că și ziua de azi au pierdut-o de-a surda. PAS, L. I 289. DLRLC
- Se duce iar la ostrovul nostru să mai prindă o știucă, poate și mai mare decît aceea pe care i-o luase cu anasîna domnul căpitan. SADOVEANU, N. F. 167. DLRLC
-
-
etimologie:
- anasını DEX '98 DEX '09